priveam cu uluire acum cateva minute cum renate weber, unul dintre candidatii pnl la europarlamentare, sustinea pe un post de televiziune ca ar trebui sa fim obligati sa votam doar in localitatea de domiciliu. mi-am amintit cum, dupa ultimele alegeri locale, traian basescu iesea la televizor si venea cu ideea ca romanii care lucreaza in strainatate sa fie scosi din listele electorale, pentru ca ii stricau procentele partidului. sunt doar doua exemple de politiceni cu mentalitati retrograde, care ar vrea sa traim inca in secolul trecut si sa ne tarasca, daca s-ar putea, cu arcanul la urne, pentru a le satisface orgoliul de a fi alesi.

in toata lumea, clasa politica moderna inventeaza metode cat mai facile si mai adaptate vremurilor in care traim, astfel incat gestul votului sa se rezume la un click pe internet, de exemplu. ati auzit, dragi politiceni romani, de votul electronic ? in romania, exista deja si functioneaza internet banking. de ce nu veniti cu ideea implementarii unui sistem de vot prin internet, prin adaptarea celor existente deja in strainatate ?
analizand rezultatele votului de ieri, se pot trage niste concluzii simple: psd si pd-l nu aveau si nu mai au cum sa schimbe mare lucru din procentele pe care le-au obtinut si de aceasta data. este limpede ca singurii care au avut o idee inspirata au fost pd-l-istii, punand-o pe elena basescu sa candideze separat: astfel, pd-l va avea 11 locuri in parlamentul european, fata de cele 10 ale psd-ului, care a mai trebuit sa si cedeze niste mandate partenerilor conservatori.

electoratul udmr, disciplinat ca de obicei, si-a facut datoria. maghiarii au invatat din alegerile anterioare si au reusit sa estompeze conflictele interne care le-au adus deservicii anterior si l-au luat in barca pe controversatul tokes laszlo. corneliu vadim tudor a avut ideea sa-l puna pe liste pe gigi becali, reusind astfel sa revitalizeze interesul pentru prm, aflat in cadere libera in ultimii ani. chiar daca, dupa prostul obicei dintotdeauna, vadim & co nu si-au facut campanie electorala aproape deloc. norocul lor ca multi l-au votat in semn de protest fata de actuala clasa politica. nu vreau sa-mi imaginez cate procente ar fi avut prm, cu o campanie profesionista !

am lasat la urma pnl, pe care il consider cel mai mare loser al acestor alegeri. avea toate conditiile sa performeze mult mai bine. se afla in opozitie, asa ca putea pune artileria grea pe adversari. e singurul partid care tocmai si-a ales presedinte nou, tanar, privit (inca) cu simpatie de toata lumea. de ce au scos atat de putine voturi ? pai, cand o pui pe norica nicolai prima pe lista, la ce sa te astepti ? toata lumea stie cat de antipatizat este acest personaj politic. si mai o adaugi langa ea pe iubita presedintelui partidului… cand staff-ul tau de campanie este un cimitir al elefantilor stupizi, care nu inteleg nimic din realitatile romanesti, la ce sa te astepti ? daca vrei, intr-adevar, rezultate si nu mutarea banilor pentru campanie dintr-un buzunar in altul, sub atenta bagheta a lui rares manescu, cauti un profesionist. cat de arghirofil poate fi dinu patriciu, ca i-a pus pe liberali sa foloseasca firma amantei sale pentru campanie ? si, daca tot faci asta, cat de prost poti sa fii ca sa pui pozele alea sinistre pe bannere si pe afise ? cat de nesimtit poti sa fii ca sa faci afisul principal de campanie lipind stangaci in photoshop aceleasi poze respingatoare ?

si, mai ales, ce ati facut, dragi liberali, 4 ani de zile la putere, ca n-ati fost in stare sa implementati votul electronic si sa dezvoltati comunicarea in spatiul virtual ? stiti cine ar fi fost beneficiarii principali ai unui vot prin internet ? tinerii, vectorii de imagine din spatiul virtual romanesc, romanii care muncesc in strainatate. adica electoratul vostru, fraierilor !

pentru ca alegerile de astazi nu-mi puteau oferi nici o surpriza si nici n-am plecat de rusalii la mare sau la munte, m-am numarat printre cei 2-300 de bucuresteni care au ajuns la hala de muzica, la concertul tito & tarantula. desigur, majoritatea dintre noi au fost atrasi de aparitia lor, pe muzica proprie, in filmul lui robert rodriguez, “from dusk ’till dawn“.

tito & tarantula este o trupa din categoria b a circuitului international, cu un rock sincer, curat si, pe alocuri, plin de forta. totul se bazeaza pe bateristul alfredo ortiz, care e un adevarat metronom. la chitara bas o au pe caroline rippy, una din aia care te ia sub brat si, dupa ce face 3 ture de stadion, iti cere o tigare. la chitara solo e unul care arata ca asiatic dement: steven husteter. pacat ca nu canta la fel, dar se descurca. si, desigur, liderul tito larriva, cu suvite de par scapate din coada carunta, camasa si pantaloni negri, care-si schimba, alternativ chitara de acompaniament. muzica: undeva intre joe cocker si skidrow. lume de calitate a venit la hala de muzica insa, ca sa-l provoc pe george hari popescu, doar cam 10 % din gagicile care nu erau clearly somehow engaged mi s-au parut interesante. noroc ca tito & tarantula ne-a facut high cu  ”fumando marijuana“.

cat despre alegeri, stiti de ce a intrat prm in parlamentul european ? in afara de cei care au votat de dragul lui becali si vadim, insuficienti, dupa cum s-a dovedit anterior, prm a fost formula preferata de cei care au dorit sa protesteze fata de actuala clasa politica. adica, daca tot nu au facut nimic pentru noi, macar sa le bagam mortul in casa. ce conteaza, daca ne vom face de ras la bruxelles ? de parca aia ar avea vreo parare buna despre romania… marii pierzatori ai acestor alegeri sunt liberalii, care au avut toate conditiile, ca partid de opozitie, sa straluceasca, nu sa rada lumea de ei.
pai, in timp ce toata europa se dadea peste cap sa-i scoata pe ai lor la vot, noi faceam paranghelii pe esplanada din fata primariei parisului, chipurile, sa ne promovam turismul. in loc sa fi luat, de exemplu, site-ul de care va vorbeam mai devreme si sa-l rostogoleasca in cyberspace-ul romanesc, ca tot era cadou de la ue, platit si facut de ei. astia suntem noi, romanii. ne pierdem totdeauna cu lucruri marunte si scapam viziunea de ansamblu si nici nu avem vreo urma de concept care sa arate incotro se duce tara asta in urmatorii ani. pentru clasa politica din romania, fac o dedicatie, din acelasi film al lui rodriguez:

epilogul filmului pe care l-am facut despre campania electorala la alegerile prezidentiale din 2000 il stie toata lumea. inca 4 ani cu ion iliescu si pdsr. reactiile candidatilor la vederea rezultatelor primului tur sunt savuroase. mai ales cea a lui traian basescu, langa care statea petre roman, a carui figura prevestea parca debarcarea din prim-planul politicii. amuzanta este si celebra freza a lui crin antonescu agitandu-se in randul doi, in spatele lui valeriu stoica. sau felul in care se umflau in pene liderii prm, care se visau deja la cotroceni. explicatiile tinerilor care l-au votat pe vadim sunt elocvente pentru lipsa de idealuri la care ajunsese romania in 2000.

turul doi a fost castigat de ion iliescu. insa doar dupa ce dusmanii sai de moarte, intelectualii si liderii cdr s-au mobilizat si, tinand degetele incrucisate ascunse la spate, au aparut la televiziuni cerand alegatorilor sa-l voteze pe liderul pdsr.

un prieten m-a intrebat de ce postez aceste “vechituri” aici si nu scriu despre actualitate. pentru ca, in ultimii 20 de ani, am fost martorul unor evenimente pe care putina lume le-a vazut si care as vrea sa ramana undeva.

episodul 6 al filmului despre campania electorala la prezidentialele din 2000 este dedicat clipurilor electorale si confruntarii finale de la protv. candidatii au folosit clipuri morbide (de exceptie fiind cel cu sicriele zburatoare !) stupide, infantile sau absolut neinspirate. ma uimeste in continuare prostia celor care le-au produs, dar mai ales a celor care le-au folosit. cum poti, de exemplu, cand stii ca porecla lui stolojan este robocop, sa-i faci un clip electoral in care sa accentuezi si prin muzica senzatia ca e un cyborg !?
confruntarea finala de la protv a fost castigata, paradoxal, de cel care nu a participat: ion iliescu. intreaga emisiune a fost un circ dominat de corneliu vadim tudor, ceilalti candidati lasand impresia ca sunt niste papa-lapte. cabotin perfect, desi parea ca va exploda de furie pe micile ecrane, indata ce emisiunea s-a terminat, vadim a lepadat imaginea pentru televiziune si s-a apucat de glume cu funar si calinescu, inconjurat de lingai gen nati meir. ceilalti si-au bagat coada intre picioare si s-au furisat pe langa zidurile teatrului giulesti spre limuzinele care ii asteptau sa-i duca inapoi spre anonimat.

episodul 5 al filmului despre culisele campaniei electorale la prezidentialele din 2000 este dedicat confruntarii finale de la protv. relaxat, ion iliescu nu a participat nici la aceasta dezbatere, lasand candidatii sa se dea in spectacol fara el. tensiunile din campania electorala, care au culminat la craiova, cu injunghierea unui membru pd care lipea afise, s-au transferat si in emisiune. a fost nevoie de interventia dura a lui florin calinescu, acesta sanctionand dur rasetele publicului la poantele lui vadim, desi contextul nu era comic deloc. totusi, pentru a mai relaxa atmosfera, am inclus in film cateva din videoclipurile candidatilor, adevarate perle de anti-marketing politic.

si episodul 4 al filmului despre campania electorala la prezidentialele din 2000 este dedicat tot actiunilor electorale. privindu-le, te intrebi pe ce planeta traiesc candidatii si consilierii acestora, ca sunt in stare sa se faca de ras in asemenea hal, din dorinta de a parea populari ? iliescu accepta imnuri electorale de nivel prescolar, mugur isarescu lasa morga de premier si guvernator al bnr pentru a dansa manele in dobrogea, toti se balacesc in bai de multime si pupaturi. ca un contrapunct, puteti vedea starea de spirit a electoratului si saracia dominanta peste tot, care ii face pe oameni sa se incaiere pana si pentru o galeata galbena din plastic, imprimata cu sageata pnl.

l-ati vazut vreodata pe theodor stolojan-robocop dansand ? stiati ca mugur isarescu si-a cumparat o dacia supernova ? daca nu, inseamna ca ati pierdut cateva din momentele de exceptie suprinse de noi in filmul pe care l-am facut in 2000, despre campania electorala la presedintia romaniei. sunt doar cateva din ideile incercate de candidati pentru a ajunge la inima alegatorilor. i-am urmarit pe iliescu, petre roman, melescanu si ceilalti in peregrinarile lor prin tara, pentru a vedea cum interactionau cu oamenii simpli, cum reactionau la impactul cu saracia lucie din satele romanesti.

campania electorala pentru alegerile prezidentiale din 2000 a fost mai violenta decat altele. in 1996, conventia democratica venise la putere pe un val imens de simpatie populara, dar a esuat lamentabil, in frunte cu emil constantinescu, care nu a gasit o scuza mai penibila decat ca a fost infrant de serviciile secrete. adica de acele servicii aflate in subordinea sa, pe ai caror sefi i-a decorat pentru succes in activitate. in toamna lui 2000, saracia, dezamagirea si frustrarile au rabufnit violent, poetul mircea dinescu fiind incoltit la piatra neamt de un grup de prm-isti, hotarati sa-i ia masura la palton.

constient ca nu are adversar in cursa prezidentiala, ion iliescu a preferat sa stea in umbra si sa nu participe la confruntarile televizate dintre candidati. s-a marginit la cateva scurte deplasari prin tara, in fieful electoral al pdsr. simtindu-se favoritul nr.2 al alegatorilor, nici corneliu vadim tudor nu prea s-a omorat cu firea, ba chiar si-a permis sa plece o saptamana in pelerinaj la vatican, in plina campanie. noi am reusit sa-i filmam pe toti candidatii in peregrinarile lor prin tara si sa luam pulsul electoratului.

de astazi, am inceput sa postez pe internet, tot in serial, “antipa” – filmul pe care l-am facut despre culisele campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale din 2000. si acesta a fost difuzat de protv, imediat dupa alegeri si are subtitluri in engleza pentru ca urma sa fie vandut si in strainatate. ii gasisem acest nume deoarece, pe atunci, viata politica ni se parea incremenita, ca un muzeu al dinozaurilor. aceleasi fetze de 11 ani ! nu ne-am fi imaginat ca, nici dupa cei 20 de ani proorociti de silviu brucan, nu vor aparea fetze noi.
in acest episod, veti vedea cum negociaza partidele aparitiile televizate ale candidatilor si prima confruntare dintre acestia, moderata de florin calinescu la protv. nu am ocolit nici personajele ciudate carora le trecea prin cap ca ar putea ajunge in fruntea tarii, de la anonima graziela barla, la printul paul, care solicita 20.000 de dolari pentru o sedinta de filmare, de parca noi am fi fost candidatii.

si, in sfarsit, ultimul episod al filmului pe care l-am facut impreuna cu andreea cretulescu si media factory (marius toader si monica senchiu) despre campania electorala pentru alegerile locale in bucuresti in 2004. este partea cea mai spectaculoasa, avand ca moment culminant reactia candidatilor (basescu, geoana, mitica dragomir, monica tatoiu) la anuntarea rezultatelor. filmul a fost difuzat de antena 1 imediat dupa alegeri si puteti evalua si singuri cate s-au schimbat. sau nu.