9 aprilie 1999
M-am trezit cu gandul la noaptea ce trecuse. Intr-un buletin de stiri de la TV se spunea ca sarbii l-au dus pe Spyros Kiprianou la Aleksinac si Cuprija, pentru a vedea cu ochii lui ravagiile provocate de bombardamentele NATO. Asa faceau cu toti oficialii straini care au vizitat Iugoslavia in timpul razboiului. Si care aveau ce vedea, pentru ca putine imagini erau mai dramatice decat o femeie cu fata scaldata in lacrimi, in fata daramaturilor fostei sale case, printre care se jucau de-a razboiul cativa copii. RTS a precizat ca, in timpul raidurilor aeriene asupra uzinelor “Zastava” de la Kragujevac, au fost raniti 124 de oameni.
Dupa cum anuntase directorul Milan Beko cu o saptamana in urma, muncitorii de la fabrica de automobile hotarasera sa lucreze non-stop, in 3 schimburi, sperand ca NATO nu va ataca halele. Oboseala si instinctul de conservare sau – poate – ordinele autoritatilor i-a trimis, totusi, acasa. Aseara, cand primele bombe au inceput sa loveasca fabrica, oamenii au alergat intr-un suflet, pentru a face un lant uman in jurul acesteia. De aici si numarul mare al ranitilor. Slavica Djukic-Dejanovic, directorul spitalului din Kragujevac, a declarat ca au fost acordate ingrijiri mediale pentru 70 de muncitori raniti in timpul bombardamentului, alti 15 fiind internati in stare grava. In semn de protest, muncitorii de la “Zastava” au organizat astazi un miting de proportii printre halele bombardate.
Purtatorul de cuvant al NATO Jamie Shea a dezmintit informatiile publicate in cotidianul britanic “Daily Telegraph“, potrivit carora Franta nu ar avea acces la anumite documente secrete privitoare la criza din Kosovo. Corespondentul din Washington al ziarului citase surse diplomatice neidentificate, care i-au spus ca aceasta situatie s-ar datora suspiciunilor ca ar exista o axa militara “Paris-Belgrad”. Acestea au fost alimentate de arestarea, in 1998, a unui comandant francez de la cartierul general din Bruxelles, acuzat ca a transmis sarbilor planurile NATO referitor la Kosovo. De asemenea, tot un ofiter francez a fost acuzat ca a dezvaluit planul de capturare a lui Radovan Karadjic, liderul sarbilor bosniaci, cautat pentru crime de razboi.
La Media Center, am aflat ca distrugerea podurilor peste Dunare a adus Iugoslaviei pagube de peste 10 miliarde de dinari. Cifra – echivalentul a 1 miliard de marci germane – mi s-a parut exagerata. Totusi, nu am putut sa nu-mi notez ingrijorarea sarbilor fata de pericolul unei catastrofe ecologice pe Dunare, din cauza reziduurilor de carburanti care s-au scurs in apele fluviului, in urma bombardarii rafinariei de la Novi Sad si a depozitelor de la Smederevo.
Politia a anuntat astazi ca doi indivizi din conducerea Comandamentului Apararii civile din Novi Sad si seful unei benzinarii au fost arestati, deoarece au falsificat bonuri de benzina. In acest fel, au reusit sa obtina ilegal peste 300 de litri de carburanti. Criza de combustibil se simte la tot pasul si autoritatile fac mari eforturi pentru a mentine functionale unele servicii publice.
Dupa ce s-a intors de la Belgrad, Ghenadii Selezniov a declarat ca Boris Eltin ar fi ordonat directionarea rachetelor rusesti catre tarile care se afla in razboi cu Iugoslavia. Presedintele rus a dezmintit afirmatiile, insa, pentru prima oara, a amenintat Occidentul cu implicarea Rusiei in criza din Kosovo: “Statele Unite vor, pur si simplu, sa invadeze Iugoslavia, sa faca din ea un protectorat. Noi nu putem admite asa ceva. Am spus NATO, americanilor, germanilor: nu ne impingeti catre o actiune militara. In caz contrar, va avea loc cu siguranta un razboi european si, poate, mondial, ceea ce e inadmisibil. Deocamdata, noi suntem impotriva livrarilor de arme, chiar daca iugoslavii sunt putin nemultumiti ca ii refuzam.”
Potrivit unui raport al NATO catre tarile sale membre, citat de cotidianul german “Bild“, 500 de etnici albanezi ar fi fost dusi in 2 aprilie intr-o tabara de langa localitatea Karajlane si folositi drept scuturi umane in fata tunurilor artileriei sarbe. “Albanezii si-au petrecut noaptea in ploaie, cu armele sarbilor indreptate spre ei,” se spune in raportul bazat pe marturiile celor care au fost acolo. “Dimineata, au instalat tunurile si mortierele in tabara, la numai 7 metri de civilii albanezi si au deschis focul asupra unui sat unde se baricadasera rebelii UCK.”
Suntem in Vinerea Mare. Oamenii se pregatesc de Sfintele Pasti si sunt hotarati sa mearga la slujba de Inviere, in ciuda refuzului conducerii NATO de a suspenda temporar raidurile aeriene. De altfel, aceasta decizie a cantarit greu in defavoarea Occidentului, mai ales ca autoritatile iugoslave au avut grija sa aduca aminte oamenilor ca, in timpul Razboiului din Golf, irakienii nu au fost bombardati in timpul Ramadanului.
Am aflat ca, azi dimineata, in regiunea Tropoja, de la frontiera dintre Albania si Iugoslavia, un grup numeros de luptatori UCK au atacat militarii sarbi, incercand sa intre in Kosovo. Atacul a fost sustinut cu tiruri de artilerie, insa sarbii s-au regrupat rapid si au reusit sa-i respinga. Luptele au durat mai bine de o ora si s-au dat in zona muntoasa dintre satele Pades si Kamenica. Uitandu-ma pe Euronews, l-am vazut pe ministrul albanez de Externe Paskal Milo, afirmand ca “tara noastra a devenit o baza strategica pentru operatiunile NATO in Kosovo si Serbia si – in acest sens – din 7 aprilie, Albania a acordat Aliantei toate drepturile de a folosi porturile, spatiul aerian si teritoriul albanez”.
Pe strazile Belgradului se simte apropierea Sfintelor Pasti. Magazinele au fost invadate de oamenii care cauta cadouri pentru cei dragi. Pe strazile centrale, vanzatorii ambulanti vand oua rosii sau vopsele. Desigur, la moda sunt ouale pe care a fost vopsita cate o tinta.
Sarbii au comentat cu multa ironie tentativa secretarului general al ONU Kofi Annan de a reveni pe scena diplomatica a lumii, dupa ce organizatia a fost ignorata in asemenea hal inca din 24 martie, cand atacurile NATO au fost declansate fara avizul Consiliului de Securitate. Astazi, Annan a adresat un apel liderilor iugoslavi cerand incetarea focului in Kosovo, care ar implica suspendarea imediata a bombardamentelor. De altfel, modul in care a inceput, s-a desfasurat si s-a incheiat razboiul dintre NATO si Iugoslavia ar putea marca sfarsitul Natiunilor Unite ca organizatie ce poate solutiona vreo criza locala sau regionala. Si, odata cu acest sfarsit, inceputul Noii Ordini Mondiale, atat de des amintita in comentariile analistilor.
Spre seara, ritualul concertelor de pe poduri a fost reluat. Pentru a nu cadea in monotonie, tinerii au mai inventat ceva: la initiativa lor, inainte de concert, sarbii se plimba cu bicicletele pe poduri. Ca si cand nimic nu ar deranja mirosul de primavara adus de vant de pe malurile proaspat inverzite ale Dunarii.
Dupa ce ieri, comandorul David Wilby a dezmintit acuzatiile sarbilor ca bombele lansate asupra Pristinei ar fi lovit locuintele civililor, astazi a recunoscut ca “in timpul bombardamentelor, munitia a cazut pana la 200-300 de metri de tinta, asupra ceea ce pare a fi o mica zona rezidentiala“. Referindu-se la centrala telefonica vizata de atac, Wilby a spus ca era obiectiv militar, fiind folosita de fortele de securitate sarbe pentru a tine legatura cu Belgradul si a adaugat ca “NATO regreta orice paguba neintentionata sau pierdere de vieti din randul civililor”.
Si din nou, la 20:10, alarma aeriana. Noaptea a fost, insa, mai linistita. Doar pe la 1:00, am auzit bubuituri si am vazut, vreme de 10 minute, antiaeriana Belgradului tragand asupra avioanelor inamice. La radio s-a anuntat ca, la Stara Pazova, intre Belgrad si Novi Sad, sarbii ar fi doborat inca un avion NATO, dupa pilot fiind trimise doua elicoptere de recuperare, care au fost observate in apropiere. Un alt avion ar fi fost lovit in raionul Imanova. Desi am crezut o clipa ca, fara sa o recunoasca, NATO nu ii bombardeaza pe sarbi in aceste zile de sarbatoare, am aflat de la niste militari ca atacul a fost lansat. Avioanele au incercat sa vina la joasa inaltime, de-a lungul cursului Dunarii, insa antiaeriana sarba a fost la datorie.
In aceasta noapte, in Kosovo nu s-au mai receptionat programele RTS. Una din rachetele lansate de NATO a lovit in plin un releu de televiziune de langa Pristina. Eram obositi de atatea bombardamente si, profitand de linistea aproape nefireasca de la noi, am adormit mai repede. M-am trezit o clipa, la 6:35, sa-mi notez ora de incetare a alarmei aeriene. Puteam dormi mai mult pentru ca era sambata, veneau Sfintele Pasti si nu aveam transmisie decat la Stirile de la ora 19:00.