pentru ca alegerile de astazi nu-mi puteau oferi nici o surpriza si nici n-am plecat de rusalii la mare sau la munte, m-am numarat printre cei 2-300 de bucuresteni care au ajuns la hala de muzica, la concertul tito & tarantula. desigur, majoritatea dintre noi au fost atrasi de aparitia lor, pe muzica proprie, in filmul lui robert rodriguez, “from dusk ’till dawn“.
tito & tarantula este o trupa din categoria b a circuitului international, cu un rock sincer, curat si, pe alocuri, plin de forta. totul se bazeaza pe bateristul alfredo ortiz, care e un adevarat metronom. la chitara bas o au pe caroline rippy, una din aia care te ia sub brat si, dupa ce face 3 ture de stadion, iti cere o tigare. la chitara solo e unul care arata ca asiatic dement: steven husteter. pacat ca nu canta la fel, dar se descurca. si, desigur, liderul tito larriva, cu suvite de par scapate din coada carunta, camasa si pantaloni negri, care-si schimba, alternativ chitara de acompaniament. muzica: undeva intre joe cocker si skidrow. lume de calitate a venit la hala de muzica insa, ca sa-l provoc pe george hari popescu, doar cam 10 % din gagicile care nu erau clearly somehow engaged mi s-au parut interesante. noroc ca tito & tarantula ne-a facut high cu “fumando marijuana“.
cat despre alegeri, stiti de ce a intrat prm in parlamentul european ? in afara de cei care au votat de dragul lui becali si vadim, insuficienti, dupa cum s-a dovedit anterior, prm a fost formula preferata de cei care au dorit sa protesteze fata de actuala clasa politica. adica, daca tot nu au facut nimic pentru noi, macar sa le bagam mortul in casa. ce conteaza, daca ne vom face de ras la bruxelles ? de parca aia ar avea vreo parare buna despre romania… marii pierzatori ai acestor alegeri sunt liberalii, care au avut toate conditiile, ca partid de opozitie, sa straluceasca, nu sa rada lumea de ei.
pai, in timp ce toata europa se dadea peste cap sa-i scoata pe ai lor la vot, noi faceam paranghelii pe esplanada din fata primariei parisului, chipurile, sa ne promovam turismul. in loc sa fi luat, de exemplu, site-ul de care va vorbeam mai devreme si sa-l rostogoleasca in cyberspace-ul romanesc, ca tot era cadou de la ue, platit si facut de ei. astia suntem noi, romanii. ne pierdem totdeauna cu lucruri marunte si scapam viziunea de ansamblu si nici nu avem vreo urma de concept care sa arate incotro se duce tara asta in urmatorii ani. pentru clasa politica din romania, fac o dedicatie, din acelasi film al lui rodriguez: