de ce ati chinuit o doamna ?

e singura intrebare care mi-a ramas pe buze dupa ce am fost aseara la green hours, pentru “o ocazie rara”, proiectul lui mircea florian despre tara motilor. am vazut un film ok pe o tema fascinanta: comunicarea. acum cel putin 50 de ani, in romania oamenii comunicau intre ei cu tulnicul. intotdeauna, fiintele intelegente au simtit nevoia sa comunice. povestea comunicarii prin tulnic este atat de fascinanta, incat mi-am propus sa fac un reportaj complet despre ea, mai mult decat filmul lui marian crisan, care se duce usor in derizoriu, comparand-o cu povestea comunicarii prin internet.

aseara, la green hours, nu a existat nimic din asta. ego-ul lui mircea florian a fost prea mare pentru  a pune in valoare misticismul comunicarii prin tulnic. au tinut-o pe ana maria gligor pe un scaun, cu un tulnic in fata, dar nu au reusit s-o integreze intr-un proiect coerent. mi-a parut atat de rau… in plus, ca o imagine sugestiva a vremurilor pe care le traim, pe holul dinspre toaleta, m-am intalnit cu ana maria gligor, inconjurata de niste teenageri, care voiau sa sufle si ei o tura in goarna de lemn. bunul simt al femeii nu i-a putut opri sa screama niste sunete obosite. privirea trista din ochii ei nu ma lasa sa dorm.

motz hours @ green hours, bucuresti

diseara, in loc sa mergeti la aftershock-ul de la bestfest 2009, la care doar manowar poate fi interesant, va sugerez o idee mai buna: motz hours in green hours, muzici si filme cu si despre motii din muntii apuseni. povestea incepe dupa ora 20:00, cu proiectia scurt-metrajului “tulnicul” de marian crisan (regizor premiat la festivalul de la cannes 2009, cu un alt film, “megatron“).

dupa film urmeaza “o ocazie rara”, un proiect cu floriman (mircea florian, dj vasile & vj tom) featuring maria ana gligor, la tulnic. eu i-am vazut in concertul din clubul control, din luna mai, si mi-a placut mult. abia astept sa aud cum au integrat tulnicul in proiect.

motii spun ca vibratia tulnicului tamaduieste bolile, terasa green hours are multa energie pozitiva, asa ca poate fi un sfarsit de saptamana perfect. seara este organizata de uniunea muntii apuseni si fundatia mircea florian, ajutati de more marketing solutions.

florian din transilvania

club control din bucuresti, proiectul FloriMan (mircea florian, dj vasile, vj tom).

l-am intalnit prima oara pe florian din transilvania la inceputul anilor ’80, la timisoara. venise la tim rock festival, unul din putinele (si desigur, cel mai tare) festivaluri de rock din tara. era inceputul verii, la groapa de langa strandul cfr. dintr-un exces rebel adolescentin, impreuna cu prietenii mei cei mai buni, tocmai ne rasesem in cap. desi pletele erau suspecte, la nivel social,  nici capetele rase nu trezeau prea multa simpatie pe vremea aia, asa ca privirile chiorase pe care ni le-am luat in drum spre festival ne-au mai redus entuziasmul. la intrare insa, unul din starurile pentru care venisem ne-a remarcat, s-a apropiat de noi si ne-a lipit in piept cate un abtibild rotund, rosu, pe care scria “mircea florian no 1 romania”. apoi ne-a facut semn sa intram…

cum a cantat florian din transilvania la tim rock ? nu-mi mai amintesc exact. stiu doar ca datorita acelui concert am inteles ceva in plus din muzica.

(…)

few hours later…

concertul a fost o surpriza placuta ! proiectul FloriMan te poarta prin universul poetic al lui mircea florian, prezentat cu o prospetime datatoare de speranta. e acelasi florian din transilvania. un artist complet, cu voce inconfundabila, cand straniu de abstract, cand arhaic, cand histrionic si cabotin, insa permanent conectat la ritmul muzicii. dj vasile, ca de obicei, a fost un suport formidabil si inteligent. uneori minimalist, dupa gustul meu. iar vj tom chiar m-a surprins cu visuals adaptate atmosferei.

am gasit si un public conectat la eveniment. “nu vezi ca tot timpul se intampla ceva !” se justifica unul din cei doi tipi din spatele meu pe care ora tarzie ii ingrijora, dar tot nu voia sa plece.

un proiect interesant, care merita continuat. recomandarea lui dj vasile, aratand spre mircea florian: “vorbiti cu tataie !”