13 aprilie 1999
Alarma aeriana s-a ridicat la 7:32, cand tocmai terminasem transmisia pentru emisiunea de dimineata si incercam sa adorm. Mi-am notat o stire: 40 de cadavre ale unor militari americani au fost trimise in SUA ieri, cu un avion ce a decolat de pe aeroportul Petrovac din Macedonia. Erau corpurile celor doua echipe de recuperare a unui pilot din doua elicoptere care – spun sarbii – au fost doborate in 9 aprilie, cand incercau sa se ridice de la sol. Nu stiu cat e de adevarat, insa stiu sigur ca tactica pe care o aplicau sarbii, cand observau un elicopter de recuperare, era sa-l lase sa aterizeze, sa-l ia pe pilotul cautat si sa-l doboare cand e cel mai vulnerabil, la decolare.
Ne-am trezit pe la 10:00, cand Pristina se afla in plin bombardament. Primele explozii au fost auzite la 9:25 si, pana la 10:15, alte 4-5 explozii au marcat lovirea cazarmei “Kosovski junaci” si a cartierului Gazimestan. Am trecut pe la Centrul militar de presa, mi-am luat un buletin informativ si m-am dus la Media Center. Am aflat o veste care m-a nelinistit: Peter Gigliotti, cameramanul BBC, a fost retinut de Politie, care a descins azi-dimineata la hotelul “Hyatt“, condus pana la frontiera romana si expulzat fara explicatii. Cei doi reporteri ai BBC, John Simpson si Mike Williams, au fost lasati in pace. Nu am reusit sa aflu niciodata, desi am stat de vorba cu Simpson intr-o dupa-amiaza, ce a filmat Gigliotti sau ce a facut de a fost expulzat.
NATO a recunoscut astazi ca a bombardat podul de la Grdelica, “pe care sau in apropierea caruia se afla un tren de persoane“. Intr-un comunicat oficial al Aliantei citat de AFP, se precizeaza ca “podul era o parte importanta a liniilor de aprovizionare a fortelor de securitate si militare ale Iugoslaviei in Kosovo”. In final, oficialii NATO au tinut sa precizeze ca “Alianta a luat masuri extraordinare pentru a evita producerea de pagube colaterale“.
Generalul Wesley Clark a aparut, personal, in conferinta de presa a NATO, pentru a justifica eroarea de la Grdelica. El a prezentat inregistrarea imaginilor filmate de camera instalata pe prima racheta care a lovit garnitura si a explicat ca trenul aparuse brusc pe pod si a fost imposibil ca traiectoria rachetei sa mai fie deviata. Unul din scopurile instalarii unor camere video pe rachetele lansate din avion era ca pilotul sa poata vedea incotro se indreapta aceasta si, in cazul unei erori, sa o poata devia in ultimul moment. Noua luni mai tarziu, dupa ce cotidianul german “Frankfurter Rundschau” a dezvaluit ca imaginile prezentate de Wesley Clark ziaristilor au fost trucate, fiind derulate cu o viteza de 3 ori mai mare decat cea reala, pentru a se da impresia ca nu se mai putea face nimic, Statul Major al NATO a recunoscut ca atunci a mintit. Ce sa-i faci ? D-ale razboiului…
Astazi, dupa o zi de tacere, au inceput sa apara reactii la votul Parlamentului iugoslav, care aproba aderarea la Uniunea Rusia-Belarus. Parca mai increzator ca niciodata in forta sarbilor, Vuk Draskovic a declarat ca este momentul realizarii unui compromis in problema Kosovo: “Nu poate fi vorba, in niciun caz, de prezenta trupelor NATO in Kosovo sau de crearea unei a treia republici in cadrul Federatiei Iugoslave.” Vojislav Seselj, presedintele SRS, a spus: “Este unul din cele mai grele momente pentru Serbia. Este cazul sa se afirme legatura dintre popoarele slave din Europa.”
Interesant ca oamenii obisnuiti nu au impartasit entuziasmul politicienilor. Ba mai mult, erau chiar sceptici ca Rusia isi va asuma riscurile de a pierde toate ajutoarele financiare ale Occidentului, care ii mai tineau in viata fragila economie, pentru a salva Iugoslavia.
“Trebuie sa se actioneze tinand cont de interesele Rusiei si nu trebuie sa permitem ca acest demers, logic in opinia Iugoslaviei, sa ne antreneze intr-un conflict militar,” a afirmat Oleg Sisuiev, prim adjunct al sefului administratiei prezidentiale de la Moscova, citat de Itar-Tass. “Rusia trebuie sa depuna toate eforturile posibile in scopul opririi bombardamentelor barbare ale NATO in Iugoslavia, dar nu trebuie sa cedam unei conjuncturi politice de moment. La urma urmei, Iugoslavia nu are frontiera comuna cu Rusia.”
Dupa cum ma asteptam, Uniunea Rusia-Belarus-Iugoslavia i-a isterizat pe politicienii romani, care s-au intrecut in declaratii apocaliptice. Care ne-au distrat teribil, cand ne-au ajuns la urechi. PUNR a declarat ca aderarea Iugoslaviei la uniunea afecteaza in mod direct securitatea nationala a Romaniei. UFD a spus ca formarea unei axe Rusia-Belarus-Iugoslavia va avea efecte nefaste asupra Romaniei. PNL aprecia ca situatia nou creata va determina NATO sa ne primeasca mai repede in Alianta. De aceeasi parere erau si liderii UDMR si PD.
Politicienii cu experienta nu s-au lasat, insa, pacaliti. Ion Diaconescu a explicat ca proiectul aderarii Iugoslaviei la uniune este doar un deziderat, cu slabe sanse de realizare in practica. Teodor Melescanu a spus ca o eventuala uniune nu va functiona in acest moment, dar ideea ar putea fi speculata cu inteligenta de diplomatia romaneasca, la summit-ul NATO de la Washington. In fine, Ion Iliescu a declarat ca aderarea Iugoslaviei la Uniunea Rusia-Belarus nu va avea nici o consecinta, “fiind doar un gest de disperare in fata agresiunii NATO”, care nu-i va impresiona pe liderii Aliantei.
Incercand sa aflu cat mai multe despre reactiile politice ale sarbilor la Uniunea Rusia-Belarus, nici nu stiu cand a trecut ziua. Colegii mei de la Bucuresti erau atat de interesati de subiect, incat am intrat in direct chiar si la Stirile de la 17:30. Pentru prima oara ! Tuturor le era greu sa inteleaga ca, in afara de politicieni, nimeni nu se agita in Iugoslavia cu blestemata de uniune.
“O prezenta internationala in Kosovo, sub orice forma, necesita acordul Republicii Federale Iugoslavia,” a declarat astazi, la Oslo, ministrul rus de Externe Igor Ivanov, dupa o intalnire cu Madeleine Albright, anunta AFP. La randul sau, secretarul de stat american a afirmat ca a cazut de acord cu omologul sau rus asupra catorva principii privind rezolvarea crizei din Kosovo: incetarea violentei in provincie, retragerea militarilor si politistilor sarbi, intoarcerea neconditionata a refugiatilor si accesul in Kosovo al organizatiilor umanitare. Totusi, cei doi nu au reusit sa se inteleaga asupra formei unei prezente militare internationale in provincie.
Astazi, s-au dat din nou lupte grele in zona Tropoja, la granita dintre Iugoslavia si Albania. Militarii sarbi au fost mai puternici si i-au fugarit pe luptatorii UCK, intrand cateva sute de metri pe teritoriul albanez, pana in satul Kamenica. Sarbii s-au intors imediat, dar a fost suficient pentru ca oficialii albanezi sa faca mare scandal, pretinzand ca actiunea a fost intentionata. Liderii NATO au inteles care era adevarul, insa i-au avertizat pe sarbi sa nu repete operatiunea.
Pentru prima oara de la inceputul crizei din Kosovo, primul ministru chinez Zhu Rongji si-a exprimat public indoielile in privinta unei purificari etnice dusa de catre sarbi in provincia Kosovo, anunta AFP.
Desi sarbii nu au mediatizat deloc incidentul, am reusit sa aflu ca 1.000 de docheri muntenegreni din Bar au protestat impotriva folosirii acestui port comercial de catre marina de razboi iugoslava. Ieri, de pe navele de razboi s-a deschis focul asupra avioanelor NATO. Dragan Nikezic, reprezentant al capitaniei portului, a explicat ca muncitorii nu sunt impotriva Iugoslaviei, dar nu doresc ca portul Bar sa ajunga pe lista tintelor NATO, iar ei sa devina someri, dupa o eventuala bombardare a instalatiilor portuare. Svetozar Marovic, presedintele Parlamentului muntenegrean, a avertizat autoritatile militare sa nu implice in conflict civili nevinovati.
La stirile de seara al RTS, sarbii vorbeau de doua avioane ale NATO doborate in timpul zilei. Primul, de tip Harrier, al carui pilot nu a reusit sa se catapulteze, ar fi cazut in Bosnia, intr-o zona inconjurata, imediat, de trupele SFOR. Al doilea, ale carui imagini le-au prezentat, s-a prabusit langa orasul Zrenjanin.
“Conflictul dintre NATO si Iugoslavia costa Statele Unite intre 70 si 100 de milioane de dolari in fiecare zi,” a afirmat astazi, liderul majoritatii republicane din Senatul american Trent Lott, citat de cotidianul “Washington Times“. Dupa o intalnire cu secretarul de stat al Apararii William Cohen si cu seful Statului Major, generalul Henry Shelton, Lott a declarat ca, peste doua zile, Casa Alba va comunica Congresului cifra exacta, mai ales ca Bill Clinton intentioneaza sa ceara fonduri suplimentare de urgenta, pentru a sprijini efortul militar impotriva Belgradului.
In mod ciudat, in aceasta seara am mancat linistiti. Alarma aeriana inca nu sunase. Ne-am strans apoi in bar, la o cafea, si am povestit tot felul. Apoi am baut o bere. Apoi inca una. Apoi inca o cafea. Am inceput al doilea pachet de tigari. Tot mai nelinistiti, ne uitam la ceas. Apoi la vitrina fara banda izolanta dinspre strada. Abia la 23:50, a venit si urletul mult-asteptat al sirenelor. Am rasuflat usurati: in sfarsit, alarma aeriana !
Mile Carpenisan s-a dus pana la hotel “Hyatt”, impreuna cu o echipa venita de la Antena 1. Au sunat inainte de a intra in Iugoslavia, sa-l roage sa le obtina cazare la hotel “Toplice“. Din echipa facea parte doar cameramanul Florin Dobre si un sofer – de la Antena 1. Ceilalti doi erau Narcisa Iorga si fotograful Radu Vioreanu – de la “Jurnalul national“. Spuneau ca au aranjat un interviu cu Arkan, ai carui baieti urmau sa-i astepte in vama si sa-i conduca la Belgrad. Desigur ca nu i-a asteptat nimeni. Mai mult, cand s-au dus la “Hyatt”, Narcisa – care se lauda ca stie sarbeste – l-a rugat pe Mile sa-i fie translator. Cand i-a solicitat interviul, Arkan i-a refuzat fara prea multa eleganta, spunandu-le ca are programat un alt interviu, pentru France Presse.
Pana la urma, Narcisa i-a luat un interviu lui Arkan. Acesta statea in fiecare seara in barul hotelului “Hyatt”, la care se zvonea ca ar fi actionar, si dadea oricui interviuri pe bani. Vorbea gratis doar pentru rusi, greci sau romani. Ne-am distrat foarte tare cand Mile ne-a imitat racnetul pe care l-a scos Arkan, cand Narcisa l-a rugat sa filmeze interviul la el acasa: “Femeie ! Tu nu stii ca vila mea e pe lista tintelor NATO ?” Dupa interviu, Arkan i-a dat Narcisei o caseta pe care erau filmati “tigrii“ lui, in timpul unor antrenamente. Stiu ca – prezentat la Antena 1 – materialul a avut mare succes. Cand Mile le-a explicat asta sarbilor, au ras cu lacrimi. Pentru ei, Arkan nu era decat un smecheras caruia ii placea sa se dea mare. Nu dadeau doi bani pe el si se mirau ca strainii l-au transformat intr-un adevarat Rambo.
Cotidianul “Washington Times” a anuntat ca astazi, dupa trei saptamani de razboi, Bill Clinton a semnat urmatorul decret: “Prin puterea investita in mine, ca presedinte, de Constitutie si de Legislativul Statelor Unite ale Americii, inclusiv sectiunea 112 a Codului Intern de Procedura, stabilesc ca teatre de operatiuni militare, inclusiv spatiile aeriene ale acestora, locurile unde fortele armate ale Statelor Unite sunt angajate in lupta: Republica Federala Iugoslavia, Albania, Marea Adriatica si Marea Ionica, la nord de paralela 39. Pentru indeplinirea acestui ordin, decretez data de 24 martie 1999, ca zi de incepere a activitatilor de lupta in aceste zone. William J.Clinton, Casa Alba, 13 aprilie 1999“
Chiar la miezul noptii, doua proiectile au explodat langa hidrocentrala Bistrica, spargand geamurile de la sala masinilor si lasand totul in intuneric. La 0:15, mai multe proiectile au cazut, din nou, in zona manastirii Gracanica. Un sfert de ora mai tarziu, bombele atingeau autogara din Pristina, aeroportul Slatina si un cartier apropiat. Cladirea autogarii a fost complet devastata, iar 10 autobuze s-au facut scrum. Rachetele au distrus apoi un mare pod de cale ferata, intre Priboje si Prijepolje, intrerupand legatura feroviara dintre Bar si Belgrad. La ora 1:00, explodau bombe intr-un sat de langa Kosovska Mitrovica. La 1:10, exploziile provocau incendii in satul Prijanovic, de langa Cacak.
De pe acoperis, am putut vedea, la 1:20, un atac al aviatiei NATO asupra Novi Sad-ului. Tirurile antiaerienei, dupa care cateva explozii in centrul orasului. Am auzit bubuituri dinspre Novi Beograd si Zemun, unde pilotii NATO incercau sa loveasca o cazarma. Un alt pod, rutier, de la Uzice, a fost avariat tot in aceasta noapte. La ora 5:00, pentru prima data de la inceputul razboiului, explodau bombe langa orasul Pirot, unde un incendiu puternic izbucnise in satul Izvor. Intre 5:30 si 6:00, in timpul unui raid puternic asupra fabricii “Krusik” din Valjevo, a fost avariata centrala electrica, 2 muncitori fiind raniti.