nu stiu de ce, dar mi-a placut sa-mi incep noul an cu acest videoclip: bora djordjevic & riblja corba live @ beogradska arena – dobro jutro
Țara mea de dor…
Îl urăsc pe Mircea Badea pentru inspirația formulei “Trăim în România și asta ne ocupă tot timpul!”. Mi-a luat-o de pe buze…
nu trageti in pianist !
unul din cele mai tari cadouri primite de mos craciun in acest an mi-a fost trimis de un prieten drag, muzicianul mircea tiberian. cu o scurta dedicatie: “yes, at last somebody caught on tape one of the rare moments in the history of music when folklore meets jazz and it turns out that there’s simply love at first sight. in this case we got some very determined vocalist from low danube valley meeting (where else ? at a wedding party…) well trained clones of jaco pastorius and jean luc ponty. i’m thinking to sent a copy to the django d’or commitee in paris, or to the britt music awards. they seems to like this kind of events !! the grammy guys are too busy to promote smooth jazz and i’m afraid they won’t get it.”
un taraf la o nunta. asta da, viral ! pentru a savura pe deplin inregistrarea, ascultati-o pana la final. spre sfarsit, devine apocaliptica !
unknown – nunta la romani
Asculta mai multe audio Divertisment
nu se cunoaste data sau locul exact al inregistrarii. nici daca muzicantii au supravietuit…
un nou proiect online: true democracy
saptamana trecuta, cativa prieteni m-au invitat sa particip la un nou proiect online: true democracy. pornit din nevoia acuta a unei reale dezbateri in societatea romaneasca, in contextul in care televiziunile ne sufoca cu aceleasi fetze triste si aservite unuia dintre curentele politice, acest proiect se doreste o alternativa. e simplu si la indemana oricui. am postat deocamdata un model: cativa prieteni stau de vorba despre ce se intampla in tara asta, unde suntem si unde ne-am dori sa ajungem, filmeaza discutia si o pun pe internet, in speranta ca va genera comentarii si ii va provoca pe ceilalti sa faca la fel.
ca orice prima discutie, nu am avut o tema anume despre care sa vorbim, insa m-a surprins si pe mine coerenta ideilor, prospetimea si sinceritatea si mi-a intarit convingerea ca romania mai are sanse sa iasa din mocirla si stagnarea in care ne-a adus clasa politica. pasul urmator va fi realizarea unui site pe care sa se regaseasca toate discutiile de acest gen. vom propune periodic o tema de discutie si ii vom provoca pe cei care cred in acest proiect sa o dezbata. imi place sa sper ca mai sunt altii ca noi. imi place sa sper ca exista oameni inteligenti in tara asta, care schimba lucrurile in jurul lor si merg inainte. stiu ca exista suficienti oameni care inteleg ca traiesc in secolul XXI si nu mai vor sa fie “generatie de sacrificiu“.
va invit sa priviti dezbaterea noastra, sa o comentati si sa va alaturati acestui proiect. nu conteaza unde locuiti, cine sunteti, cat de profesioniste sunt filmarile, importanta este dezbaterea. asteptam idei, teme de discutie si – cine stie ? – poate vom reusi. haideti sa le aratam ca existam si sa-i determinam sa tina cont (si) de noi.
am votat sfidand carantina
acum doua saptamani, din motive profesionale, eram plecat la iasi si n-am putut vota. la sectiile speciale erau sute de oameni. azi, eram in bucuresti, asa ca am profitat de viteza cu care circula informatiile pe internet si m-am dus la sectia speciala de pe str. sf.dumitru din centrul vechi. locuiesc in capitala, dar infernul birocratic dambovitean si credinta in valoarea simbolica a buletinului de timisoara m-au impiedicat sa ma “miticizez” cu acte, cum se spune pe la noi.

asa cum ma avertizau prietenii, pe usa si peretii institutului national de recuperare, medicina fizica si balneoclimatologie erau lipite afise cu sinistrul cuvant “carantina“. oare in ce alta tara de pe planeta s-a mai amenajat vreodata o sectie de votare intr-o cladire declarata in carantina ? am tras aer in piept si am intrat sa infrunt virusii. mi-am pus sangele in miscare urcand cele 3 etaje pana la sectia de votare. pe hol, am avut confirmarea ca online-ul romanesc se dezvolta ametitor: coada de vreo 100 de persoane. 99 % tineri. glume. gagici misto. fete luminoase. doi politisti pusi pe sotii la intrare. dupa o asteptare de 40 de minute in aceasta atmosfera relaxanta am votat in doua minute.
acum, savurez o jamaica blue mountain la cafeneua lui garcea si stau cu toate simturile incordate. daca pana la ora 21:00 stranut, promit sa ajung la sediul unui mare partid si sa nu ma las pana nu-l imbratisez pe candidat. stiu eu pe care 😉
aruncati din tren: alin oprea (talisman) in vizita la familia pe care o ajuta
am aflat despre povestea familiei moraru de la una din fetite, ana maria, eleva in clasa a VIII-a la un liceu din drobeta turnu severin, care a trimis o scrisoare la antena 1, pentru emisiunea “aruncati din tren“. o familie cu 10 copii, care a fost nevoita sa se mute la tara pentru a reusi sa supravietuiasca. locuiau intr-o garsoniera din cartierul gura vaii, de la marginea orasului drobeta turnu severin, insa acum un an, primarul din comuna poroina mare a vazut la o televiziune locala un reportaj despre ei, in urma unei reprezentatii de teatru de amatori, in care jucasera si fetele. le-a pus la dispozitie in satul stignita o casa in care s-au mutat. o gospodarie saraca, dar curata. majoritatea copiilor invata foarte bine si se lupta sa-si depaseasca conditia.
in urma filmarilor pentru “aruncati din tren“, alin oprea (talisman) si niculina stoican au reusit sa stranga aproape 300 de milioane de lei vechi, care au ajuns la familia moraru. din acesti bani 100 de milioane au fost aprobati ca ajutor de urgenta de consiliul local drobeta turnu severin, la propunerea primarului.
flash mob in metroul din bucuresti
aseara, am cascat gura la niste tineri care au organizat un flash mob in metrou, intre doua statii. aflasem de idee de la un prieten. ne-am intalnit la mcdonald’s-ul de la parterul magazinului unirea. erau vreo 20-25 de pustani pusi pe sotii, de care atarnau cateva baloane colorate, umplute cu heliu. voiau sa urce toti intr-un vagon de metrou si – intre statiile unirii si tineretului – sa inhaleze heliul si sa palavrageasca in gura mare, cu vocea pitigaiata de la gaz.
pareau un pic confuzi si usor speriati de indrazneala de a participa la flash mob. dupa ce s-au incurcat in organizare, s-au urcat in metrou si s-au intors o statie, pana la universitate. acolo s-au urcat din nou in sensul spre unirii si, cu toate ca planul era altul, au declansat flash mob-ul imediat ce s-au inchis usile. putini calatori din metroul aglomerat au sesizat trasnaia, dar participantii au coborat galagiosi pe peron in unirii si s-au carat, cu genunchii inca tremurand de emotia intamplarii.
daca ar fi ales o ora cu trafic mai redus, flash mob-ul ar fi iesit mai bine. si, mai ales, daca participantii ar intelege ca totul nu e decat un joc si nimeni nu mai pateste ceva in zilele noastre daca se joaca in public.
aruncati din tren: ladies dupa peste in delta dunarii
fetele de la ladies sunt personajele perfecte pentru un reality show. tonice, vesele, deschise la idei, cu comentarii si dialoguri savuroase. desigur, cu un ras specific, care te bantuie mult timp dupa aceea. pe pontonul “steaua deltei“ acostat langa comuna crisan, s-au trezit de dimineata, au facut smotru pe o salupa cu care s-au plimbat putin pe canale. apoi, cu o salupa rapida, am plecat prin delta sa facem rost de peste, pe care l-am vandut proprietarilor unei pensiuni din crisan.
m-am saturat de johannis !
nu mai pot sa aud/vad/citesc despre noul mesia: klaus johannis ! toata ziua, lumea a batut campii despre acest subiect, in toate mediile de informare sau de comunicare. nici macar in metrou nu mai puteam admira buzele vreunei fetiscane fara sa mi se para ca ii pronunta numele ! a fost o zi in care ai putut afla totul despre klaus johannis, bune, rele, adevarate sau inventate. am urmarit fascinat cum monstrul in care incepe sa se transforme spatiul comunicational devoreaza inca un subiect de o zi. un spectacol dezolant, pentru ca regizorul si actorii nu-si dadeau seama ca teatrul s-a golit intre timp, iar singurii spectatori care au ramas dorm sau nu inteleg nimic si sunt la fel de inutili.
nu cred ca si-a intors deodata Dumnezeu fata spre noi si ne-a trimis un nou mesia. nu cred ca johannis a aparut intamplator. nu cred in vrajeala ca partidele s-au trezit si au semnat nu stiu ce acord sa-l faca pe asta prim ministru, jurandu-se ca-l lasa sa-si faca singur guvernul si sa conduca cum vrea. nu cred ca johannis a aparut intamplator ACUM. nu cred ca politicienii s-au luminat si isi vor respecta de acum incolo cuvantul sau semnatura de pe vreun act.
dar stiti ce e mai trist ? ca nici nu-mi pasa.
aruncati din tren: nuami dinescu (tanta), in vizita la niste copii necajiti din vedea, jud.giurgiu
chiar daca filmarile pentru editia a patra a emisiunii “aruncati din tren” s-au incheiat, actita nuami dinescu (cea care juca rolul tanta in emisiunea prezentata la protv de teo trandafir) nu a incetat sa se gandeasca la cei doi copii din comuna vedea, judetul giurgiu, pe care i-a ajutat. ionut (11 ani) si mariana florenta (9 ani) sunt crescuti de alexandrina vida, bunica lor, in varsta de 54 de ani. mama lor a plecat acum cativa ani in spania si, de atunci, n-a mai dat nici un semn de viata. coplesit de griji si parasit de sotie, tatal lor s-a spanzurat anul trecut. copiii au suferit traume profunde si urmeaza o consiliere psihologica, atunci cand bunica are bani sa-i duca la bucuresti, la spital. saraci, fara parinti, cu doua martoage, un purcel si cateva oratanii in curte, se descurca greu.
nuami dinescu a decis sa faca mai mult decat a reusit in emisiune pentru ionut si flori. a inceput o campanie pe pagina ei de facebook si vrea sa umple o furgoneta cu diverse bunuri, pentru a le duce la vedea. deocamdata, a mai facut rost de 500 de euro, un frigider si niste haine, dar nu se lasa.
aruncati din tren: vali vijelie, concert in centrul orasului targu jiu
punctul culminant al peripetiilor lui vali vijelie la targu jiu pentru filmarile la “aruncati din tren” a fost, desigur, concertul pe care l-a organizat in piata centrala. pentru sonorizare, a apelat la formatia triton din fainari, lautari de calitate care au cantat in deschidere. s-au strans vreo 2.000 de oameni la concert, in ciuda norilor amenintatori care se adunasera deasupra orasului. pe la 16:00, incepuse sa picure destul de serios. ingrijorat, vijelie m-a intrebat ce ne facem daca ploua. “vali, daca esti un om bun si vrei sa faci o fapta buna, nu va ploua,” l-am incurajat eu.
“ai vazut ca n-a plouat !” mi-a strigat vali vijelie dupa concert. ii straluceau ochii…