15 aprilie 1999
Alarma aeriana s-a ridicat la 7:30. O ora mai tarziu, ne-a sunat un prieten ce locuia langa frontiera cu Romania. Ne-a povestit ca un avion NATO, lovit de sarbi, s-ar fi prabusit pe teritoriul Romaniei, in apropiere de satul Graniceri, de langa orasul Deta din judetul Timis. Am dat alarma, sunand la ProTV, la Mediafax, la toti colegii pe care ii cunosteam. Mile suna si el la Antena 1 si la “Jurnalul national“. Poate unul dintre jurnalistii din Timisoara va avea noroc sa-l gaseasca. M-a sunat mai tarziu prietenul meu, Gratian Balan (cameramanul cu care lucram in tara), sa-mi spuna ca au fost gasite doua rezervoare ale unui avion NATO, la 2 kilometri de granita cu Iugoslavia, insa le-a ridicat Armata.
Stiam ca, atunci cand un avion este lovit grav, pilotul desprinde rezervoarele de combustibil si lanseaza la intamplare bombele pe care le mai are, fara a le arma, dupa care se catapulteaza si avionul se prabuseste. Am aflat, ceva mai tarziu, ca sarbii au organizat potere pe malul drept al Dunarii, in regiunea Pozarevac, deoarece se parea ca un avion s-a prabusit in muntii de langa Klicevac. Este posibil ca rezervoarele gasite in Romania sa fi fost ale acestui avion.
La cateva ore dupa ce am alertat intreaga presa, Ministerul de Interne dadea publicitatii un comunicat in care confirma ca doua rezervoare suplimentare de combustibil, apartinand unui aparat de lupta F-15, au fost gasite in zona localitatii Graniceri. Comunicatul preciza ca este posibil ca rezervoarele sa fi fost aruncate deasupra teritoriului iugoslav, dar, datorita inertiei, au ajuns in Romania. In cadere, cele doua rezervoare au facut doua gropi de aproximativ 60 de cm adancime. Rezervoarele, cu o capacitate de 2.600 de litri fiecare, dintre care unul era gol, iar celalalt – plin, au fost descoperite de localnici. Ele au fost ridicate de politistii timisoreni si predate Corpului 2 Aviatie si Aparare Antiaeriana Timis.
Romania si-a exprimat disponibilitatea de a primi pe teritoriul sau circa 6.000 de refugiati din Iugoslavia, insa a solicitat comunitatii internationale fonduri pentru transportul acestora din zonele de conflict din Kosovo spre tara noastra si pentru asigurarea hranei si a asistentei medicale, s-a aratat intr-un comunicat al Ministerului de Interne, citat de Mediafax. Aceasta solicitare a fost formulata de catre ministrul de Interne Constantin Dudu Ionescu, in cursul unei intrevederi cu Anne Willem Bijleveld, directorul pentru Europa al Inaltului Comisariat ONU pentru Refugiati, aflat in vizita la Bucuresti.
Desigur ca, astazi, pe prima pagina a ziarelor si pe buzele tuturor nu statea decat oroarea fata de masacrul de la Djakovica. In mod inexplicabil, NATO nu a recunoscut bombardarea celor doua coloane de refugiati, acuzandu-i pe sarbi ca i-ar fi bombardat pe bietii albanezi. Purtatorul de cuvant al Ministerului de Externe Neboisa Vujovic a demontat, punct cu punct acuzatiile NATO, intr-un interviu acordat, in direct, reporterului CNN Brent Sadler.
AFP a anuntat ca NATO a revenit asupra declaratiilor de ieri despre bombardarea convoiului de la Djakovica. Pilotul avionului a spus, intr-o inregistrare difuzata in timpul conferintei de presa a NATO, ca a vazut in zona mai multe sate incendiate, in timp ce se afla la o altitudine de 5.000 de metri, la bordul unui avion F-16. “Am vazut ceea ce mi s-a parut a fi un convoi si m-am deplasat spre nord, unde am vazut o serie de sate incendiate,” a afirmat el. Pilotul a adaugat ca a reperat, ulterior, un alt convoi, format din trei vehicule care pareau blindate pentru transportul de trupe. “Am fost convins ca sunt pe punctul de a incendia o casa. Am lansat o racheta cu ghidare laser asupra acestui convoi, dupa care am parasit zona, din lipsa de carburanti.”
Sarbii si-au batut joc de minciunile oficialilor NATO, care se bateau cap in cap de la o zi la alta ori de la o conferinta de presa la alta. Ei au banuit ca declaratia pilotului care a bombardat convoiul a fost trunchiata, deoarece toti supravietuitorii masacrului au declarat ca NATO i-a atacat de cel putin doua ori. In plus, sarbii au intrebat ce vina are presedintele Milosevic ca pilotii NATO sunt orbiti de ura si ataca tot ce misca in provincia Kosovo, fara sa le pese pe cine ucid ?
“Pilotii NATO au ordin sa traga asupra tintelor militare si au fost luate toate precautiile pentru a evita moartea civililor,” a spus purtatorul de cuvant al NATO Jamie Shea. Presedintele american Bill Clinton a declarat ca regreta pierderea de vieti omenesti din randul civililor, din cauza bombardamentelor care au vizat un convoi de refugiati civili care reveneau in Kosovo, adaugand, insa, ca aceasta este inevitabila, in lupta contra atrocitatilor sarbe. “Acest fapt este regretabil, dar si inevitabil,” afirma Clinton, in cadrul unei interventii in fata reprezentantilor presei, la San Francisco. “Nu puteti vedea un asemenea conflict, fara cateva erori.”
La frontiera cu Albania, luptele dintre gherilele UCK si granicerii sarbi continua de cateva zile, in special in zona satelor Kosare si Batusa. Pier Gonjip, unul dintre oficialii OSCE aflati in orasul albanez Tropoja, a declarat astazi: “Aici are loc o inmormantare in fiecare zi.” UCK afirma ca a angajat, saptamana trecuta, inca 5.000 de voluntari si isi evacueaza ranitii la spitalul din oraselul Bajram Curri, pe teritoriul albanez.
Doi reprezentanti ai UCK, Jakup Krasniqi si Bardhyl Mahmuti, au fost primiti ieri, la Ministerul francez de Externe, pentru a relata despre situatia din provincie, anunta AFP. Cei doi membri UCK au avut o intrevedere cu inalti functionari din cadrul ministerului.
Astazi, Neboisa Vujovic, purtatorul de cuvant al Ministerului iugoslav de Externe, a anuntat ca autoritatile iugoslave refuza sa se pronunte asupra planului german de pace, atata vreme cat vor continua raidurile NATO impotriva Iugoslaviei. “Germania este membra a fortelor de agresiune, avioanele sale bombardeaza tinte iugoslave,” a spus Vujovic. “In consecinta, nu trebuie sa discutam nici cu guvernul german, nici cu celelalte state care participa la agresiune. Inainte de toate, trebuie ca agresiunea impotriva noastra sa inceteze.”
Vujovic ne-a pus la dispozitie un bilant al pagubelor provocate de bombardamentele de pana acum, evaluate la peste 100 de miliarde de dolari. In raport se enumera ca au fost distruse sau puternic avariate 17 poduri, 9 cai ferate sau gari, 7 autostrazi, 7 aeroporturi, 39 de uzine, 13 rafinarii si depozite de carburanti, 4 complexuri agricole si 12 emitatoare de televiziune. 14 cladiri publice (sedii administrative, oficii postale si statii meteo), 14 spitale si 150 de scoli au fost in intregime sau partial distruse. 14 manastiri medievale, biserici si cimitire ortodoxe, o biserica catolica si 4 muzee au suferit pagube, iar mai multe zeci de mii de locuinte au fost distruse sau avariate de bombardamente. Un milion de persoane au ramas fara apa curenta, iar 500.000 de oameni au ramas fara locuri de munca. Au fost ucisi 1.000 de civili, alte cateva mii fiind raniti. Sarbii spun ca, din 24 martie, NATO a lansat asupra Iugoslaviei 1.500 de rachete si peste 5.000 de tone de explozibil, insa Armata a suferit pierderi minime si capacitatea de aparare a tarii nu a fost afectata.
Conform unor surse militare americane citate de AFP, astazi a inceput in Albania desfasurarea celor 24 de elicoptere Apache AH-64. Acestea au rolul de a sprijini o eventuala interventie terestra si urmau sa fie desfasurate la bazele militare de la Gjader (70 de kilometri nord de Tirana) sau Shkodra (40 de kilometri mai spre nord). Elicopterul Apache AH-64, produs de McDonnel Douglas, este specializat in distrugerea blindatelor si a fost folosit in razboiul din Golf cu rezultate foarte bune. Datorita ecranului electronic si a dispozitivelor de ochire cu infrarosii, poate lupta si pe timp de noapte si e usor manevrabil.
Si din nou alarma aeriana, la 20:40. Deja, de mai bine de o ora, avioanele roiesc prin imprejurimile capitalei Muntenegrului, Podgorica. Opt proiectile au fost lansate asupra aeroportului Golubovac, iar alte patru asupra districtului Danilovgrad si hidrocentralei Perucica. Serviciul de informatii al Marinei de razboi iugoslave a anuntat ca unul din avioanele care atacau Podgorica a fost doborat de militarii de pe navele sarbesti. La ora 22:00, pentru prima data de la inceputul razboiului, orasul Subotica a fost tinta raidurilor aeriene. Au fost lovite doua cazarme ale Armatei iugoslave, mai multe cladiri civile din apropiere fiind avariate si cativa oameni raniti.
De pe acoperisul hotelului, am asistat la crancene confruntari intre antiaeriana sarba si avioanele NATO care au atacat Novi Sad-ul si Belgradul. “Show-ul” a inceput in jurul orei 23:00 si putea fi zarit pana si din Romania. Cativa prieteni din Timisoara ne-au sunat, ingrijorati de ceea ce se zarea pe cerul Iugoslaviei. Vedeam si auzeam exploziile de la Novi Sad si Pancevo, iar un incendiu imens lumina cerul dinspre partea de nord-vest a Belgradului, de dupa un deal. La Novi Sad, fusesera lovite din nou rafinaria si cazarma “Majevic”, iar la Pancevo ardea rafinaria si combinatul chimic HIP.
Cotidianul “Washington Post” a publicat astazi o estimare a Biroului pentru Buget al Congresului american, conform careia o escaladare a conflictului din Iugoslavia, incluzand continuarea bombardamentelor si o interventie terestra, ar costa SUA in jur de 1,3 miliarde de dolari pe luna. Deja in aceste prime trei saptamani, Pentagonul a cheltuit, in special pentru munitie, 600 de milioane de dolari. O campanie aeriana desfasurata pana in luna mai, urmata de operatiuni de mentinere a pacii, ar putea costa Statele Unite circa 3 miliarde de dolari in 12 luni.
In timp ce priveam cerul, ne-am dat seama ca, pe acoperisurile din jur, se aflau cateva zeci de sarbi care asistau, si ei, la “focurile de artificii”. Incet-incet, au prins curaj si au inceput sa strige unii la altii, indicandu-si directiile spre care sa priveasca. Apoi au inceput incurajarile, ca la fotbal, la adresa militarilor sarbi. Punctul culminant al serii a fost momentul in care steluta unei rachete lansata dintr-un avion a parut ca se poticneste in aer, unde s-a vazut o explozie, dupa care a luat traiectoria unei frunze batute de vant. In clipa aceea, sarbii au izbucnit in aplauze si urale, iar o voce de bariton a strigat “Bravo, maistore !” Din pacate, nu au fost destui maestri printre artileristii sarbi, dupa cum arata cerul, inrosit de incendiile de la Pancevo si Novi Sad. Ceva mai departe, a mai cazut un pod peste Dunare. Cel dintre Smederevo si Kovin, lung de 1,5 kilometri, a fost lovit de doua proiectile si arcul principal s-a rupt in doua.
La ora 2:00, avioanele au atacat din nou. In timp ce contemplam incendiul de la rafinaria din Novi Sad, am auzit o bubuitura si o ciuperca imensa de foc s-a ridicat de dupa deal, dinspre Pancevo. Norul gros de fum, care se ridica, parca din cosul unui furnal defect, s-a intetit si incepuse sa ne doara capul din cauza mirosului de motorina arsa. Bombaneam ingrijorati, de pe casa liftului, daca nu cumva fumul o fi toxic si n-ar fi mai bine sa coboram in camera, cand am auzit un zgomot pe acoperis. Mile mi-a facut un semn cu cotul si a zambit: era Mihaila de la “Curentul“. Nu urcase langa noi, ci statea ascuns dupa zid si tragea cu coada ochiului la flacarile ce se inaltau spre cer. Dinspre cartierul Rakovica, unde se afla o cariera de piatra, s-au auzit mai multe bubuituri.
Simteam nevoia, cum mi s-a intamplat de atatea ori, sa povestesc cuiva din tara ce se intampla aici. L-am sunat pe Horia Enasel, seful sectiei Externe de la ProTV. O faceam in fiecare noapte cand atacurile erau mai grele. Imi spusese sa-l sun, ca nu-l deranjez si nici nu se supara. Imi facea tare bine ca puteam sa-i povestesc totul, iar el ma intrerupea, uneori, sa ma intrebe ce a bubuit asa sau de ce ne miram si injuram. In plus, fiind banatean, a fost de mai multe ori la sarbi si stia despre ce vorbesc. De cateva ori mi-a promis ca va discuta cu colegii de la ProFM, sa pot intra in direct noaptea, in momentele mai fierbinti. Din cum reactiona Horia la ceea ce ii descriam eu, eram convins ca transmisiile puteau fi interesante pentru orice ascultator. Din pacate, cei de la ProFM nu au inteles prea bine ce doream si nu au indraznit sa-si strice programul nocturn cu astfel de relatari. Cica lumea voia muzica noaptea, nu povesti cu avioane si bombe.
In seara aceasta, intr-un discurs rostit la San Francisco in fata Societatii Americane a Editorilor de presa, Bill Clinton a mentionat Romania ca exemplu de tara care a stiut sa-si rezolve problemele cu minoritatile, inscriindu-se pe calea democratiei si fiind o exportatoare de stabilitate in regiune. Vorbind despre viitorul provinciei Kosovo, presedintele american a spus ca exista doua optiuni pentru ca popoarele care au iesit de sub comunism sa-si rezolve problemele legitime: fie sa preia modelul practicat de Slobodan Milosevic, bazat pe forta si epurare etnica, fie sa urmeze exemplul Romaniei, “care isi construieste democratia si respecta drepturile minoritatilor sale etnice” sau al Ungariei “care a acceptat ca maghiarii pot trai in afara granitelor sale in securitate si libertate”.
Raidurile aeriene din noaptea asta au fost la fel de intense si in alte zone. La 2:10, a fost bombardat satul Mrsac de langa Kraljevo, unde au cazut 10 proiectile. La 2:20, au fost avariate fabricile “7 iulie” si “Balkan-Tron” din Paracin. La 2:30, a venit randul satelor de pe Valea Timocului, unde locuieste o comunitate puternica de romani (“vlahi“, cum le spun sarbii). Au fost avariate casele din Boljevac, de langa Bor, de la periferia orasului Zajecar si releul de televiziune de pe muntele Cer. Agentia Tanjug a anuntat ca, la Paracin, localitate situata la sud-est de Belgrad, avioanele NATO au atacat o tabara de refugiati sarbi din Bosnia si Croatia. Cel putin 3 rachete au atins tabara, insa nimeni nu a fost ranit, deoarece oamenii fugisera in adaposturi. Desigur, NATO a dezmintit atacul.
La 4:30, Belgradul a fost din nou tinta raidurilor aeriene. De aceasta data, artileria antiaeriana a tesut – efectiv – un zid de foc in jurul orasului, imposibil de strapuns. Dupa un sfert de ora, cerul s-a linistit si am plecat la culcare. La 6:34 s-a ridicat alarma aeriana. Sirenele m-au trezit, numai bine pentru a-mi pregati transmisia de dimineata.