20 mai 1999
Inca de dimineata, am incercat sa aflu mai multe amanunte despre bombardarea Spitalului “Dragisa Misovic“. Nimeni nu pomenea, desigur, vreun cuvant despre camioanele cu soldati pe care le vazusem in preajma sectiilor lovite de racheta. In schimb, in afara de indignarea trezita de bombardarea unui spital, sarbii s-au distrat ca explozia a avariat nu numai ambasada Suediei, ci si resedinta ambasadorului spaniol, care se afla langa o cazarma, si ambasada Norvegiei, de langa cea suedeza. SUA si Marea Britanie s-au grabit sa ceara scuze guvernului suedez pentru distrugerile provocate.
Interesant ca, incepand de astazi, Guvernul federal a revizuit legea prin care hotarase inghetarea preturilor produselor comercializate pe teritoriul tarii. Liberalizarea nu va include preturile la alimente si alte produse strategice, care vor ramane, in continuare, inghetate la nivelul din 23 martie. De altfel, in ciuda acestor decizii, preturile nu aveau sa se modifice, din cauza greutatilor financiare in care se zbateau oamenii.
Continuand sa incerce sa-si demonstreze dorinta de a rezolva problemele din Kosovo, Guvernul federal a mai infiintat un Minister pentru refugiati si probleme de ajutor umanitar, in fruntea caruia a numit-o pe Bratislava Morina. Autoritatile au motivat infiintarea ministerului cu situatia umanitara grea in care se gaseste Iugoslavia, care trebuie rezolvata imediat. Ministerul va avea rolul de a-i ajuta pe refugiati, pe cei afectati de bombardamente si de a lua masuri pentru remedierea distrugerilor de la obiectivele civile si de la infrastructura economica.
Comandantul suprem al fortelor NATO din Europa, generalul Wesley Clark, a pledat pe langa inaltii responsabili militari de la Washington pentru desfasurarea cat mai grabnica a circa 50.000 de soldati la frontiera cu provincia Kosovo, ca un mijloc eficient pentru a-l forta pe Slobodan Milosevic sa accepte conditiile stabilite de NATO pentru reglementarea conflictului, relateaza cotidianul “New York Times“. Aflat intr-o scurta vizita la Washington, Clark a recomandat ca desfasurarea soldatilor sa se faca in paralel cu intrarea in actiune a elicopterelor Apache si cu o intarirea a embargoului petrolier impus Iugoslaviei. El a facut aceste cereri suplimentare deoarece a apreciat ca loviturile aeriene, desi au slabit sensibil masina de razboi sarba, nu pot garanta victoria totala.
Pentru a da un semnal comunitatii internationale, Milosevic l-a trimis in fata presei pe Ivica Dacic, purtatorul de cuvant al partidului sau. “Am spus clar ca principiile G-8 pot constitui un cadru pentru reglementarea solida a problemelor existente,” a declarat Dacic. “Aceasta inseamna ca optiunile concrete si principiile G-8 trebuie sa fie, in continuare, detaliate. In acest caz, participarea activa a tarii noastre este indispensabila.” La randul lor, rusii, care negociau pacea in numele sarbilor, desi acestia nu doreau sa o recunoasca, au anuntat ca ieri, la Bonn, directorii politici din tarile G-8 au finalizat o prima schita pentru o rezolutie a Consiliului de Securitate al ONU. “Mai raman, totusi, destule puncte de divergenta,” a spus Igor Ivanov, ceea ce insemna ca vor mai urma vizite la Belgrad si discutii cu Milosevic.
Acesta insista ca viitoarea misiune internationala de mentinere a pacii in Kosovo trebuie sa primeasca, in prealabil, acordul autoritatilor de la Belgrad. Ca sa nu mai vorbim ca Rusia avertiza ca va considera orice interventie terestra a NATO in provincie drept ocuparea unei tari suverane, se va retrage de la negocierile de pace si isi va rezerva dreptul de a actiona in consecinta. Toate aceste declaratii au fost preluate cu deosebita satisfactie de presa iugoslava, insa, in ochii oamenilor obisnuiti, rusii isi pierdusera de mult orice credibilitate. “Ce fel de ajutor este asta ?” se intreba un sarb care citea ziarul pe o banca de pe strada Knez Mihailova. M-am uitat peste umarul lui si am citit ca Boris Eltin ii daduse telefon presedintelui finlandez Martti Ahtisaari, felicitandu-l pentru implicarea sa in eforturile de pace: “Este, insa, necesara incetarea imediata a atacurilor absurde si barbare ale NATO impotriva Iugoslaviei si crearea, cat mai repede posibil, a conditiilor pentru lansarea unei operatiuni ONU de mentinere a pacii in Kosovo.”
Sute de soldati dezertori au fost nevoiti sa forteze cateva baraje ale Armatei iugoslave, in cursul acestei saptamani, pentru a se putea intoarce la casele lor, a afirmat Pentagonul, citat de AFP. “Stim ca un numar semnificativ de soldati, cel putin 500, au capturat vehicule, au plecat in convoi si au trebuit sa lupte ca sa isi faca drum prin diferitele baraje militare, pentru a ajunge la ei acasa,” a precizat purtatorul de cuvant al Pentagonului, Kenneth Bacon. “Soldatii, probabil rezervisti, au pus mana mai ales pe vehicule blindate. Nu stim ce s-a mai intamplat cu ei.” Pentagonul crede ca acesti soldati au dezertat dupa ce au auzit ca autoritatile ar fi imprastiat femeile si copiii care manifestau impotriva razboiului la Krusevac.
Nebojsa Vujovic, purtatorul de cuvant al Ministerului de Externe iugoslav, a dezmintit ca ar exista dezertari din Armata iugoslava. “Sunt inventii ale masinariei de propaganda occidentale,” a spus el. “Cei pe care razboiul ii avantajeaza insista pe subiecte cum ar fi aceste pretinse dezertari, ceea ce e absolut fals.” Aceasta afirmatie ataca subtil anunturile postului oficial de radio din Muntenegru, care preluase stirea cu dezertarile. Vujovic a declarat ca soldatii s-au intors la Krusevac “in virtutea deciziei comandantului suprem” de a retrage o parte din unitatile concentrate in Kosovo. “Cand soldatii se retrag, masina de propaganda occidentala vorbeste despre dezertari, afirma ca oamenii fug, cand, de fapt, ei executa hotararea comandantului suprem,” a explicat Vujovic. “Cea mai buna dovada in acest sens este ca noi am oprit mobilizarea in anumite centre si ca optam pentru o solutionare politica a situatiei.”
Partidele de la Putere au profitat de aceste incidente, pentru a mai da o lovitura liderilor Opozitiei. Referindu-se la Zoran Djindjic, Ivica Dacic a declarat ca nici unul din liderii politici care au parasit Iugoslavia ori si-au adapostit copiii in strainatate nu are dreptul sa dea lectii de moralitate. “In aceste momente, nimeni nu isi poate pune propriile interese mai presus de interesele nationale si nici nu ne poate impiedica sa ne aparam tara,” a spus el, adaugand ca sarbii vor sti sa aprecieze cum se cuvine atitudinea celor ce au fugit din tara in timpul razboiului. La randul sau, Vojislav Seselj, liderul Partidului Radical din Serbia (SRS), i-a acuzat pe liderii SPO ca au organizat demonstratiile de la Krusevac, la ordinul direct al lui Vuk Draskovic. “Demonstratiile au scos la iveala elementele tradatoare dintre noi, care actioneaza la comanda NATO,” a afirmat Seselj.
Tensiunile dintre Serbia si Muntenegru au continuat sa se accentueze. In orasul Cetinje, de la 55 de kilometri vest de Podgorica, s-a format o celula de criza, care a solicitat Armatei iugoslave sa-si potoleasca soldatii, pentru ca umblau inarmati pe strazi, facand demonstratii de forta. “Stationarea si desfasurarea acestei unitati, precum si actiunile unora dintre membrii sai nu au, in mod evident, ca scop apararea impotriva dusmanului din afara, asa cum se doreste in prezentarea acestor actiuni,” se spune intr-un comunicat al celulei de criza. “Suntem ingrijorati ca un asemenea comportament al armatei sa nu provoace o revolta in randul populatiei, incitand-o astfel sa isi organizeze autoapararea.”
La randul sau, presedintele Milo Djukanovic a turnat gaz pe foc si a prezis un sfarsit lamentabil regimului de la Belgrad. “Sefii Armatei iugoslave se straduiesc din ce in ce mai evident sa o puna in serviciul centrului politic al puterii, al carui sediu este in afara Muntenegrului si ale carui interese sunt fundamental opuse fata de cele ale Republicii Muntenegru,” a afirmat el. Djukanovic a sustinut ca, atat timp cat vor dura bombardamentele NATO, nu va ridica aceasta problema, dar, “odata restabilita pacea, toti aceia care s-au facut vinovati de acte violente, criminale sau anticonstitutionale vor trebui sa dea socoteala, fie ca este vorba de civili sau militari.”
Cele 8 saptamani de bombardamente NATO din Iugoslavia nu au produs decat pagube usoare fortelor sarbe din Kosovo, relateaza cotidianul britanic “The Times“, citand sursa guvernamentale. In ciuda informatiilor potrivit carora 1.000 de militari sarbi ar fi dezertat si moralul trupelor iugoslave ar fi extrem de scazut, cei 40.000 de soldati si membri ai Politiei speciale, prezenti in Kosovo de la inceperea atacurilor aeriene, se afla tot in provincia sarba, potrivit unor surse guvernamentale. Totusi, raidurile aeriene repetate au limitat considerabil actiunile Armatei iugoslave care a trait o experienta “de cosmar,” au precizat aceleasi surse.
Astazi, m-au sunat din redactia agentiei Mediafax si m-au rugat sa incerc sa aflu ceva despre marinarii romani imobilizati in porturile iugoslave. Era foarte greu, mai ales ca doreau informatii despre cei aflati la Prahovo, iar eu nu puteam sa intreb oficial despre ei. Pentru ca – tot oficial – eu nu mai aveam ce sa caut in Iugoslavia. Mile ma anuntase ca se va intoarce din Romania abia peste cateva zile, asa ca a trebuit sa ma descurc. Informatiile culese de mine de la romanii din Prahovo, combinate cu cele aflate de la colegii din tara, mi-au creionat un tablou stupefiant. La Prahovo se aflau 3 slepuri ale Companiei de Navigatie Giurgiu Nav, cu 6 marinari la bord. De parca nu stia ca e razboi si ca se bombardeaza podurile peste Dunare, conducerea companiei i-au trimis in 9 aprilie, cu un transport de fosfati. Camelia Simion, directorul comercial al Giurgiu Nav, pretindea ca aveau alimente destule si cate 120 de dolari de persoana. Cert este ca, saptamana trecuta, un pescar roman a gasit in valurile Dunarii o sticla in care se afla un mesaj disperat al marinarilor nostri blocati la Prahovo.
Ce s-au gandit cei de la companie ? Au trimis o delegatie de la Giurgiu, ca sa-i ajute pe cei izolati. Delegatia era formata din Dorin Mogoseanu, seful de personal, Matei Gheorghe, seful atelierului de reparatii, un sofer si un carmaci. Desi stiau unde pleaca, primilor doi le-a intrat spaima in oase si n-au vrut sa mearga mai departe de Drobeta Turnu Severin. Cand a trecut granita, carmaciul a fost arestat, pentru ca avea interdictie de a intra in Iugoslavia pe o perioada de 4 ani. Nici soferul nu a ajuns prea departe, pentru ca sarbii dintr-un sat de langa granita au inconjurat masina si au incercat sa-l linseze, pe motiv ca era roman. In ultimul moment, a fost salvat de membrii Securitatii sarbe si trimis acasa. Intamplari pe masura inteligentei celor care au alcatuit delegatia !
Conflictul din Kosovo a implicat pentru Ungaria, pana in prezent, pierderi de cel putin 200 de milioane de dolari, conform unui studiu dat publicitatii de Biroul National de Statistica, relateaza AFP. Din cauza blocarii navigatiei fluviale pe Dunare, comertul a inregistrat pierderi de 100 de milioane de dolari, iar sectorul turistic – de 64 de milioane de dolari.
Astazi, bombardamentele au fost mai rare. Alarma aeriana a sunat doar la Nis si Bor, pentru putina vreme, iar la Pristina, antiaeriana a reusit sa doboare inca un avion spion fara pilot, care s-a prabusit in apropiere de aeroportul Slatina, la 15:10. Am citit in cotidianul “Vreme” un sondaj realizat de Institutul de Studii Politice din Belgrad, din care rezulta ca, in Serbia, noua persoane din zece resimt suferinte psihice din cauza bombardamentelor NATO. Cifrele erau de-a dreptul ingrijoratoare. 96 % din cei chestionati erau ingrijorati pentru viitorul familiei si tarii lor, iar 56 % au ramas fara servici din cauza razboiului. Cel putin 64 % dintre sarbi au fost nevoiti sa-si paraseasca, ocazional, domiciliul, pentru a se refugia in adaposturi antiaeriene, iar 42 % si-au abandonat casele, pentru a se muta intr-un cartier mai putin expus atacurilor NATO.
Am inregistrat dupa-amiaza, un reportaj de atmosfera despre cum arata un week-end la Belgrad, pe care Corina Hadarean urma sa-l ilustreze si sa-l foloseasca in emisiunea de dimineata. Ar putea sa para o descriere banala a unui sfarsit de saptamana intr-o capitala oarecare din Balcani, fara sa aiba nimic spectaculos. Daca faci abstractie de elementul fundamental: suntem in plin razboi. I-am descris cum parintii isi plimba copiii prin parcuri. Sute de oameni umplu terasele si cafenelele din centrul orasului, iar strada Knez Mihailova, unde circula doar pietonii, este invadat de mici comercianti care si-au adaptat marfa la moda impusa de zilele de razboi.
Fantastic mi s-a parut ca toti, de la oamenii simpli, la artisti sau autoritati, au facut apel la cultura ca la un scut impotriva Zeului Razboiului. Inca din primele zile, pe Knez Mihailova a fost deschis un targ de carte, mii de volume de poezie sau beletristica fiind vandute la pret redus. In fata galeriilor Uniunii Artistilor Plastici, pictorii deseneaza pe sevalete asezate pe trotuar, sub ochii curiosilor si, aproape zilnic, au loc happening-uri ale studentilor de la facultatile de arte. Galeriile isi au vizitatorii lor, iar vernisajul expozitiei lui Bogdan Stihi si Tavi Penda a adunat o gramada de lume si reporteri de la toate televiziunile s-au ingramadit sa stea de vorba cu cei doi artisti romani.
Senatul american a votat astazi, un fond de urgenta de aproximativ 15 miliarde de dolari, necesar in special finantarii eforturilor de razboi din Kosovo, relateaza AFP. Textul urmeaza sa fie semnat de Bill Clinton, care a salutat aprobarea proiectului de lege, declarand ca acesta va fi un mesaj clar pentru Slobodan Milosevic, care sa demonstreze “hotararea Congresului si a poporului american”. Clinton a denuntat insa faptul ca senatorii au introdus o serie de masuri, in special in materie de mediu, pe care le contesta.
La cinematograf ruleaza cele mai noi filme si, daca ar fi sa dau crezare zvonurilor, majoritatea sunt difuzate fara drepturi, dar ce mai conteaza ? In continuare, sarbii stau la coada pentru a lua bilete (care sunt gratuite) la teatre, filarmonici sau spectacole de opera. Chiar in acest week-end, pe scena Operei Nationale din Belgrad urma sa danseze Ashen Atalianz, prim balerina a Operei de Stat din Berlin, in doua spectacole cu baletul “Samson si Dalila” de Saint-Saens. Cat despre spectacolele de teatru, acestea au loc atat in sali, cat si in aer liber, iar un sarb imi povestea ca, intr-o seara, reprezentatia la care asista a fost intrerupta de sirenele alarmei aeriene si toata lumea s-a dus, in ordine, in adapostul de la subsolul teatrului, dupa care, la cererea spectatorilor, actorii au revenit pe scena, oamenii s-au asezat inapoi pe scaunele din sala si spectacolul a continuat. Si s-a hotarat ca niciodata sa nu mai fie intrerupt vreun spectacol din cauza bombardamentelor.
Desi campionatul national de fotbal a fost suspendat din cauza razboiului, in fiecare sfarsit de saptamana au loc meciuri amicale intre echipele marilor cluburi. Au fost organizate turnee de mini-fotbal sau baschet pe strazile orasului, ca sa nu mai vorbim de simultanele de sah. Tinerii isi au locurile lor, cele mai active fiind cluburile Dom Omladine si al Politehnicii, unde, vinerea si sambata, au loc concerte rock. Autoritatile “au uitat” ca barurile si discotecile ar trebui sa-si inchida usile la ora 19:00, asa ca adolescentii danseaza, fara nici o prejudecata, pe muzica americana sau britanica. De altfel, vocatia occidentala a sarbilor nu s-a estompat din cauza razboiului, oamenii reusind sa faca distinctia intre niste lideri politici vremelnici, manati de ambitii mai mult sau mai putin umane, si adevaratele valori occidentale.
Presa oficiala chineza a condamnat dezinformarea careia i-ar fi victima opinia publica americana, din cauza musamalizarii in presa a bombardamentului care a distrus ambasada chineza din Belgrad. “Mass-media americane s-au grabit sa ridice un baraj masiv de propaganda, pentru a insela restul lumii,” a acuzat “China Daily” intr-un editorial. “Din cauza relatarii trunchiate a bombardamentului, multi americani sunt dezinformati si privati de dreptul fundamental de a cunoaste adevarul.”
Pana la transmisia pentru Stirile de la 19:30, am reusit sa mai vad un jurnal al televiziunii Sky News. Mi-a atras atentia, din nou, lupta tot mai crancena dintre cele doua tabere ale liderilor albanezi din Kosovo. Ibrahim Rugova a declarat intr-o conferinta de presa ca este impotriva unei incetari unilaterale a focului, asa cum cerea, insistent, Rusia. “Declaratiile autoritatilor de la Belgrad referitoare la faptul ca refugiatii sunt liberi sa se intoarca atunci cand doresc la locuintele lor nu sunt decat pura propaganda,” a afirmat el. “Am vazut refugiati care au venit acasa si au fost din nou goniti, cateva zile mai tarziu.” Intrebat despre posibilitatea incheierii unui acord de pace cu Slobodan Milosevic, Rugova a raspuns ca este “foarte dificil, dar nu exista alt reprezentant al poporului sarb, iar opozitia este prea slaba”.
Pe de alta parte, UCK a reusit azi sa ocupe satul Jablanica, din vestul provinciei Kosovo. Sarbii nu au pomenit nimic despre asta, insa anuntul a fost facut de Kenneth Bacon. “In prezent, problema este sa stim daca vor putea ramane acolo,” a spus Bacon, care a adaugat ca membrii UCK au confiscat mortiere, munitie si vehicule. Oficialii americani neaga, in continuare, faptul ca raidurile aeriene ale NATO au rolul de a-i ajuta pe rebelii din Kosovo, dar sunt de acord ca operatiunile acestora s-au intensificat, odata cu inceperea atacurilor aeriene. “Una din problemele care se pun consta in a afla daca Armata iugoslava este in masura sa concentreze trupe si sa recucereasca satele,” a declarat Kenneth Bacon, care a precizat ca, daca fortele iugoslave vor incerca acest lucru, aviatia NATO va lansa bombe impotriva lor.
Trei avioane americane AC-130 Spectre cu mare putere de foc participa la operatiunile NATO impotriva fortelor iugoslave aflate in Kosovo, a anuntat “Washington Post“. Aceste avioane sunt de tip C-130 Hercules, transformate si dotate cu tunuri de 40 si 150 de mm, precum si cu mitraliere grele. Aparatele, care pot lansa, in total, 2.500 de obuze pe minut, au efectuat zboruri la frontiera albaneza in cursul ultimelor 3 saptamani, potrivit oficialitatilor militare ale NATO si Statelor Unite. Avioane similare au fost utilizate in razboiul din Vietnam, cu efecte devastatoare. Aceste aparate, care opereaza in timpul noptii, sunt relativ lente si zboara la mica altitudine, ceea ce le face usor de atins de catre rachetele antiaeriene, potrivit unui ofiter citat de “Washington Post“.
Dupa transmisia mea, am coborat, ca de obicei, sa mananc. Si era sa-mi vars ciorba in poala, pentru ca o serie de 4 bubuituri au clatinat hotelul la 20:20, inainte cu 2 minute de a suna alarma aeriana. Cele 4 explozii au fost produse de rachete de croaziera care i-au luat prin surprindere pe sarbi si au lovit, inca o data, depozitul “Jugopetrol” din cartierul Cukarica. Nu m-am mai ostenit sa ma duc pana acolo, deoarece depozitul fusese lovit zilele trecute si nu mai era nimic de distrus. De altfel, incendiul care a izbucnit a fost de mici proportii si pompierii l-au stins in mai putin de doua ore. Suflul exploziei, insa, a spart geamurile resedintelor ambasadorilor Elvetiei si Indiei la Belgrad. In acel moment, ambasadorul Indiei cina, impreuna cu sotia si fiul sau, dar nimeni nu a fost ranit. La resedinta ambasadorului Elvetiei, se aflau mai multi diplomati, invitati la o receptie de Ziua Independentei tarii cantoanelor. Spre ghinionul sau, printre invitati era si ambasadorul suedez Mats Staffansson, care abia isi revenise din spaima de noaptea trecuta, cand ii fusese avariata, si lui, resedinta. Nici acum nu a fost nimeni ranit, iar la cateva ore dupa bombardament, ambasadorul SUA la Berna s-a prezentat in fata ministerului elvetian de Externe, spre a prezenta scuzele tarii sale pentru avariile produse.
La miezul noptii, au aparut si avioanele. Din nou s-a luminat cerul de tirurile antiaerienei. Am auzit o explozie, apoi inca una, mai puternica, urmata de o serie de inca patru, una dupa alta. Au lovit din nou cartierul Rakovica si satele Lipovica si Ostruznica, de la periferia capitalei. Ceva mai devreme, pentru a doua noapte consecutiv, au fost bombardate depozitele companiei “Naftagaz” din Sombor. Una dinte rachete si-a ratat tinta si a distrus doua case de pe strada Vuk Karadzic, la 500 de metri departare de depozite. In urma exploziei, un pensionar si-a pierdut viata, iar alti doi batrani, sot si sotie, au fost raniti usor. Cam atat mi-am notat din aceasta noapte, pentru ca eram obosit si m-am dus la culcare. Din fericire, n-am mai avut parte de bombardamente, asa ca, pana la 6:16, cand a sunat incetarea alarmei aeriene, nici nu m-am trezit.
Generalul Wesley Clark, comandant suprem al fortelor NATO din Europa, i-a declarat secretarului american al Apararii William Cohen ca este multumit de operatiunea aeriana a Aliantei si ca nu vede necesitatea unei interventii terestre, relateaza AFP. In interiorul NATO au aparut anumite divergente cu privire la aceasta idee. Marea Britanie s-a declarat favorabila angajarii de trupe la sol, Germania s-a opus categoric, iar Bill Clinton a apreciat, in cursul acestei saptamani, ca nici o optiune nu este exclusa. Generalul Clark nu a facut referiri la elicopterele de lupta americane AH-64 Apache desfasurate in Albania.