Feed on
Posts
Comments

21 mai 1999

In aceasta dimineata, iar am fost de doua ori prezent in emisiunea lui Cristi Tabara. Prima data, au difuzat reportajul inregistrat despre week-end-ul sub bombe, dupa care am intrat in dialog cu Tabara, povestind despre ce s-a mai intamplat in noaptea care a trecut. Ideea Corinei Hadarean cu reportajele de atmosfera i-a inspirat si pe colegii de la ProFM, care m-au sunat si ei, rugandu-ma sa le transmit ceva similar, tot despre viata de zi cu zi a sarbilor in vreme de razboi.

Cand am ajuns la Media Center, stirile despre bombardamentele NATO curgeau aproape non-stop. Profitand de vremea buna, avioanele Aliantei au atacat inca de dimineata. Intre 8:25 si 10:00, sase proiectile au lovit zona localitatii Zubin Potok, de pe muntele Mokra Gora din Kosovo. Dupa 9:25, trei proiectile au cazut in satul Dobrevo, din regiunea Kosovopolje. Cinci minute mai tarziu, o explozie puternica a fost auzita la Urosevac. La 10:55, alte 4 proiectile au lovit satul Visebaba, de langa Pozega. La 11:00, o alta explozie a rasunat pe muntele Kosmaj, la sud de Belgrad. La aceeasi ora, 3 rachete loveau, din nou, depozitele “Jugopetrol” din portul dunarean Prahovo. La 11:03, au fost lovite depozitele din Smederevo. Bombele au ranit 7 persoane, dintre care 4 copii, iar un fum negru se putea vedea cu ochiul liber, ridicandu-se dinspre orasul situat la vreo 50 de kilometri de capitala iugoslava. Intre 11:05 si 11:10, a fost bombardata zona industriala a orasului Bor si satul Majdanpek. Tot atunci, alte 4 proiectile au lovit, inca o data, podul peste Jesenica de la Veliko Plano, de pe autostrada Nis-Belgrad. Intre 11:02 si 12:05, a fost alarma si la Belgrad. Cateva bubuituri puternice au rasunat aici, dar erau provocate de avioane care au spart bariera sonica la joasa inaltime si s-au auzit in Novi Sad, Cacak si Kragujevac.

Premierul bulgar Ivan Kostov a declarat azi, intr-un discurs sustinut in fata Parlamentului, ca incheierea pacii din Iugoslavia este iminenta, relateaza AFP. “Sunt convins ca este iminenta incheierea unei paci, in conformitate cu modelul propus de comunitatea internationala,” a afirmat Kostov.

cer instelat in serbia

Cele mai grave atacuri din aceasta dimineata au fost concentrate asupra inchisorii “Dubrava” din Istok, o localitatea de langa Pristina. Raidurile au inceput la 8:30 si au durat doua ore, cel putin 15 proiectile lovind inchisoarea. Primele informatii vorbeau de 10 morti (9 detinuti si 1 gardian) si cel putin 2 raniti. Aleksander Rakocevic, directorul inchisorii, a declarat ca, in momentul in care avioanele au inceput sa survoleze zona, cel putin 300 de detinuti din cei 1.000 aflati la Istok erau in curte. Majoritatea celor inchisi in penitenciarul de maxima securitate de la Istok (unul din cele mai moderne din Iugoslavia) sunt albanezi banuiti ca ar face parte din UCK, ceea ce a facut pe toata lumea sa creada ca NATO a bombardat inchisoarea pentru a-i ajuta sa fuga. Mai multe cladiri au fost grav avariate, iar in incinta inchisorii se cascau cratere cu diametrul de 10 metri. Zidurile au fost sparte de bombe in mai multe locuri si s-ar parea ca mai multi detinuti au reusit sa evadeze pe acolo, in haosul creat.

Un al doilea raid a avut loc la ora 13:00, cand un grup de ziaristi fusese adus sa vada cu ochii lor efectele bombardamentului de dimineata. Putin a lipsit ca acestia sa fie raniti, la 14:00, de un al treilea atac aerian, declansat exact cand jurnalistii paraseau penitenciarul. Mai tarziu, posturile de radio aveau sa anunte ca numarul mortilor se apropie de 25, iar 10 raniti, dintre care 4 gardieni, au fost internati in spitalul din Pristina. Agentiile iugoslave de presa au preluat declaratiile colonelului Konrad Freytag, care a recunoscut ca Istok se afla pe lista tintelor NATO din aceasta zi. Fara a da amanunte, generalul a precizat ca a fost vizata “o tinta militara semnificativa, care ar putea fi un complex de securitate”.

Intr-adevar, intreband mai multa lume, aveam sa aflu ca sarbii au folosit o aripa a inchisorii drept centru de comanda pentru militari, iar o parte din soldati erau adusi sa se odihneasca acolo. Pe langa asta, satelitii americani au observat in curte vehicule militare, datele transmise determinandu-i pe strategii NATO sa treaca inchisoarea pe lista tintelor. Ceea ce nu stiau ei era ca sarbii prevazusera asta si nu isi tineau blindatele in curte decat scurta vreme, in aria in care se aflau pavilioanele cu detinuti albanezi, in timp ce activitatile militare se desfasurau intr-o sectiune mult mai indepartata, care – de altfel – nici nu a fost atinsa de bombe.

Cele 24 de elicoptere AH-64 Apache nu au fost desfasurate in Albania pentru a participa la lupta, ci in speranta ca prezenta lor il va face pe presedintele Slobodan Milosevic sa cedeze, au declarat surse militare, citate in editia de azi a cotidianului “Washington Post“. Cand generalul Wesley Clark a cerut elicopterele, decizia de desfasurare a fost luata presupunandu-se ca simpla lor prezenta il va face pe Milosevic sa se aseze la masa negocierilor, a declarat un reprezentant militar. “Daca am fi vrut, intr-adevar, sa le folosim in lupta, am fi trimis elicoptere Longbow,” a adaugat sursa citata, referindu-se la versiunea cea mai performanta a elicopterelor AH-64. “Este evident ca au fost desfasurate pentru a impresiona, nu pentru a lupta.” Conform cotidianului citat, consilierii in probleme militare ai lui Bill Clinton au stiut ca elicopterele Apache nu vor fi utilizate niciodata in Iugoslavia, riscurile ca aparatele sa fie doborate de rachetele sol-aer SAM-7 ale sarbilor fiind prea mari. Pentagonul a dat, insa, asigurari ca cele 24 de elicoptere americane trimise in Albania vor fi utilizate, respingand informatiile aparute in presa. “Sunt gata sa mearga acolo. La momentul oportun, ele vor fi utilizate,” a declarat lt.col. Guy Shields.

Dupa pranz, am sunat la Ambasada Romaniei, pentru ca stiam ca Traian Borsan urma sa se intoarca din tara, unde fusese intr-o mica vacanta de cateva zile si imi aducea niste bani. Erau ca o mana cereasca, pentru ca, de mai bine de o saptamana, ramasesem lefter. Nu numai ca nu-i mai platisem lui Nelu nici cazarea, nici masa, dar ma si imprumutasem de la el, ca sa am un ban in buzunar. Intr-adevar, Borsan s-a intors si am iesit impreuna pe o terasa, la o bere. Mi-a dat banii si mi-a spus ce mai e pe acasa. Mi-a povestit o gramada despre fetita lui, Sabina, de care ii era cel mai dor. De cate ori il suna sotia, o cerea si pe ea la telefon, iar fetita il intreba ce mai fac prietenii pe care si-i facuse la gradinita din Belgrad, unde fusese pana la inceputul razboiului, cand familiile diplomatilor nostri au fost evacuate. I-am povestit peripetiile prin care am trecut de cand a plecat si mi-a confirmat o banuiala, sugerandu-mi sa ma interesez de ce Pavle Bulatovic, ministrul federal al Apararii, nu mai aparuse de la o vreme in public. Asa cum am aflat mai tarziu, acesta fusese ranit cand NATO a bombardat Ambasada Chinei, in buncarul careia se afla, impreuna cu mai multi generali din comanda Armatei iugoslave.

Traian Borsan mi-a povestit despre ingrijorarea autoritatilor romane de mediu, care monitorizau efectele raidurilor aeriene ale NATO asupra terminalului petrolier de la Prahovo. Chiar astazi, bulgarii anuntasera ca o noua pata de petrol, a sapteseprezecea de la inceputul razboiului, a aparut pe Dunare. Avea cam 5 kilometri lungime si 200 de metri latime si s-a scurs in Dunare in regiunea Timocului. O comisie romana s-a deplasat pe fluviu, constatand ca proiectilele NATO au lovit locul de ancorare a navelor din terminalul petrolier, insa norii de fum s-au deplasat spre Iugoslavia. Probele prelevate din apa si din aer nu au indicat depasiri ale cotelor admise.

I-am spus lui Borsan ca nu aveam incredere in masuratorile facute de ai nostri, povestindu-i cum imi cereau ajutorul cei de la SRI, pentru a comunica agentiilor pentru protectia mediului ce compusi chimici sa masoare in aer. Mi-a confirmat si el ca, in ultimele zile, in zona de vest a tarii, la granita cu Iugoslavia, s-a constatat cresterea aciditatii apei de ploaie. In judetul Caras-Severin, frunzele copacilor erau arse, cea mai afectata specie fiind fagul. In mai multe sate, un sfert din familiile de albine au murit din cauza poluarii, iar ploi acide au fost semnalate si in judetul Timis. Traian Borsan mi-a spus ca ei transmit cat mai multe date agentiilor de mediu din Romania, pentru ca, in lipsa unei informatii, oricat de vagi, care sa-i puna pe specialisti pe o pista buna, si a aparaturii performante, din cele aproape 300.000 de substante grele aflate in atmosfera, este extrem de greu de depistat care e cea poluanta.

Comisia Europeana a propus extinderea sanctiunilor aeriene impuse Iugoslaviei ca urmare a conflictului din Kosovo, a anuntat un purtator de cuvant citat de AFP. Pana in prezent, sanctiunile vizau interzicerea curselor companiilor aeriene iugoslave intre Belgrad si tarile membre ale UE. Comisia Europeana a propus extinderea acestei masuri si pentru liniile aeriene din alte tari, o decizie finala in acest sens urmand sa fie luata de catre Consiliul de Ministri al UE. In plus, Comisia Europeana propune ca avioanelor companiilor iugoslave sa li se interzica total decolarea si aterizarea in spatiul UE, indiferent de destinatia finala, iar singurele exceptii sa fie cele privind urgentele si obiectivele umanitare.

Astazi, s-a intors la Belgrad Sergio Vieira de Mello, insotit de cei 15 experti care alcatuiesc misiunea ONU care evalueaza necesitatile umanitare din Iugoslavia. Spre norocul meu, au organizat o conferinta de presa chiar la Media Center, asa ca am putut sa-i ascult fara sa ma expun sa fiu recunoscut de cei de la Centrul militar de presa. Au fost cateva zile in Kosovo si povesteau ca au vazut, in localitatea General Jankovic de la granita cu Macedonia, sute de tractoare si remorci abandonate de refugiatii albanezi. Acestia au locuit mai multe zile in aer liber, pana cand macedonenii au redeschis punctul de trecere a frontierei si au trecut pe jos, lasandu-le acolo. Sarbii i-au asigurat pe observatorii ONU ca vehiculele vor fi protejate, pana la intoarcerea proprietarilor.

La Urosevac, unul din putinele orase din Kosovo unde nu au avut loc lupte intre fortele sarbe si separatistii UCK, observatorii ONU au intalnit o coloana de albanezi care au declarat ca au fugit din satele lor, dorind sa ajunga in Macedonia cu trenul, dar Politia sarba i-a intors din gara. La periferia orasului, mai multe case erau arse, iar cateva magazine – distruse de bombe. Intr-un alt magazin, au vazut la vanzare un colet umanitar din Programul Alimentar Mondial al ONU, iar oficialii Crucii Rosii iugoslave, care ii insoteau, nu au putut sa le explice cum a ajuns acolo.

Pe drumul dintre Pristina si frontiera macedoneana, Sergio Vieira de Mello a observat ca soldatii sarbi erau transportati cu vehicule civile, iar un camion militar sarbesc era camuflat cu o imensa emblema de culoare albastra a UNHCR. Observatorii ONU nu au putut vizita decat unul din satele albaneze pe langa care au trecut, Muhageri Babuc, care era pustiu, dar casele erau intacte. Inainte de a se intoarce la Belgrad, au donat, simbolic, Crucii Rosii locale, 10 tone de alimente pentru copii, de Mello declarand ca ONU intentioneaza sa inceapa trimiterea de ajutoare umanitare, in ciuda conflictului aflat in desfasurare.

Peste 500 de refugiati albanezi din Kosovo au sosit, in aceasta dimineata, cu 6 autobuze, la postul de frontiera de la Blace, principalul punct de trecere dintre Albania si Macedonia, a anuntat UNHCR, citat de AFP. “Persoane care fusesera nevoite sa isi paraseasca locuintele si care s-au aflat pe drumuri timp de aproximativ o luna au fost jefuite de oameni mascati, care le-au luat bijuteriile si banii. Politia le-a cerut bani si mai multi dintre ei, neputand plati, au fost ucisi,” a declarat purtatorul de cuvant al UNHCR, Ron Redmond.

Spre seara, raidurile NATO au fost reluate. Dupa ce, la ora 16:00, au fost auzite explozii la Novi Pazar, Uzice si Pancevo, la 18:00 a venit randul localitatilor Nis, Leskovac si Pirot. Martorii oculari au povestit ca unul din avioanele care au bombardat Pirot-ul a fost atins de antiaeriana si s-a retras fumegand, in spatiul aerian al Bulgariei. In acelasi timp, 6 rachete au lovit sediul Politiei din centrul orasului Djakovica, fiind ucis un civil si raniti alti 4, aflati intr-un automobil care circula pe o strada din apropiere. La 19:05, timp de 20 de minute, 16 proiectile au lovit diverse tinte din Kosovo, vizand zona aeroportului Slatina, a muntelui Goles de langa Pristina si satele Stara Baruta si Berkovo, din regiunea Prizren-ului. La ora 20:00, pilotii NATO au lansat inca 2 proiectile asupra inchisorii Istok, de aceasta data, fara sa provoace victime.

Dupa transmisia de seara, am mancat si m-am dus sa-i inapoiez datoria lui Nelu. I-am multumit din suflet, pentru ca nu stiu ce m-as fi facut fara banii lui. Mi-a raspuns sa stau linistit si, de cate ori am vreo problema, sa nu ma codesc sa-i cer ajutorul. Am ciocnit o bere si m-a intrebat cand se intoarce Mile. Stiam ca acesta si-a cam rezolvat problemele pe acasa si urma sa ajunga la Belgrad saptamana viitoare. Nelu mi-a spus ca, din pacate, pentru perioada cat am stat singur in camera, va trebui sa-mi ia niste bani in plus, deoarece nu poate justifica reducerea din tarif. Nu erau decat vreo 5 marci germane in plus pe zi, asa ca i-am spus sa stea linstit. Oricum, de cand nu mai aveam acreditare de razboi, ii plateam intotdeauna in avans cazarea, ca sa nu ramana in paguba, daca cumva m-ar fi arestat Politia si m-ar fi expulzat din Iugoslavia. In timp ce stateam de vorba, in cabinetul lui de director, afara au sunat sirenele alarmei aeriene. Era 21:54.

Un reprezentant militar al UCK a anuntat ca separatistii albanezi au ucis un ofiter rus aflat in Kosovo, a relatat canalul de televiziune rusesc NTV, care a prezentat imagini ce infatisau cadavrul unui barbat imbracat in uniforma sarba. Un ofiter din brigada 138 a UCK a aratat jurnalistilor actele gasite asupra ofiterului ucis, care demonstrau ca este vorba de un cetatean rus. Acesta detinea documente ale Ministerului rus pentru Situatii de Urgenta, un act de ofiter trecut in rezerva si o importanta suma in ruble. Ministerul a confirmat ca barbatul ucis in Kosovo era unul dintre colaboratorii sai, dar a afirmat ca acesta plecase din proprie initiativa, ca voluntar, pentru a se alatura armatei iugoslave. Vitali Bulah, nascut in 1965, nu insotea nici un convoi umanitar si a ajuns in Iugoslavia prin propriile mijloace.

Abia au incetat sirenele alarmei, ca am si auzit primele bubuituri. L-am lasat pe Nelu si am urcat pe acoperis, insa n-am mai apucat sa vad decat tirurile antiaerienei, dupa care s-a lasat linistea. Stiam ca, putin mai devreme, 5 proiectile au lovit o cazarma din Prizren, iar, inainte de miezul noptii, NATO bombarda Pristina. Tot atunci au inceput si raidurile asupra nordului si centrului Serbiei. Au cazut bombe la Smederevo, fiind anuntati mai multi raniti, in Lazarevac si Sabac. Aici, au fost avariate cladirile administratiei locale, Primaria, mai multe depozite si magazine si toate casele au ramas fara geamuri. Un al doilea atac, dupa ora 2:00, avea sa ridice la 16 numarul proiectilelor trase asupra Sabac-ului.

Intre 0:30 si 1:00, a fost randul nostru, desi cerul era acoperit cu nori plumburii. Antiaeriana tragea in toate directiile, dinspre Rakovica si Obrenovac se auzeau bubuituri, iar flacarile exploziilor luminau cerul minute in sir. Inca doua proiectile au fost trase asupra amaratului de depozit “Jugopetrol” de la Cukarica, desi era deja facut praf de cele doua raiduri din noptile precedente. De aceasta data, au fost rupte si firele tramvaiului care trecea prin apropiere. Dupa ce au lovit Lipovica, Rasnik, Batajnica si Avala, toate – zone de la periferie, pilotii NATO au renuntat la incercarea de a strapunge barajul antiaerienei si s-au retras spre nord. Imediat, am numarat 3 explozii dinspre Novi Sad. Satele Mandjelos si Iriski Venac, de pe muntele Fruska Gora, fusesera lovite mai devreme. A urmat regiunea dintre Sremska Mitrovica si Belgrad, asupra careia erau din nou lansate proiectile de mare putere, ce cautau sa atinga buncarele subterane.

Bill Clinton a semnat astazi o lege prin care se aloca 15 miliarde de dolari pentru cheltuieli de urgenta, in special cele legate de operatiunile militare din Kosovo, transmite AFP. Clinton ceruse doar 6 miliarde de dolari, dar Congresul a introdus si alte cheltuieli, marind suma acordata de doua ori si jumatate. Presedintele american a apreciat ca votarea fondurilor de urgenta va transmite un mesaj clar presedintelui Milosevic asupra determinarii Congresului si a poporului american privitor la rezolvarea conflictului din zona. Din aceasta suma, 12 miliarde de dolari vor fi destinati finantarii operatiunilor militare si umanitare din provincia Kosovo, precum si cheltuielilor militare diverse, din care anumite sume sunt considerate inutile de Casa Alba.

La 2:15, am auzit din nou vuietul avioanelor si am alergat pe acoperis. De aceasta data, atacul a durat aproape o ora. Si a inceput spectaculos. Abia am pasit pe acoperis, cand cerul s-a luminat de 2-3 flame albastrui, urmate de o explozie si de intuneric. S-a luat curentul din nou. Cu casca de la micul aparat de radio in ureche, am reusit sa prind frecventa postului de radio Novosti, care, in ultima vreme, devenise cel mai prompt la anuntarea stirilor. Nu s-a dezmintit nici de aceasta data: pana de curent se datora bombardarii termocentralei “Kolubara” de la Veliko Crljano si a celei de la Kovilovo. Insa NATO nu a mai aruncat bombe cu grafit, ci proiectile obisnuite, care au distrus partial instalatiile electrice si au ranit cel putin 12 muncitori.

Bombe cu grafit au fost lansate, in acelasi timp, asupra termocentralei de la Veliko Gradiste, de langa Pozarevac, si asupra instalatiilor hidrocentralei de la Bajina Basta. Pana la 3:15, avioanele au tot survolat Belgradul, dar la mare altitudine, ferindu-se de tirurile antiaerienei, care nu au contenit o clipa. Am coborat, bajbaind, pe scari, pentru ca imi uitasem lanterna in camera si am rasuflat usurat cand am vazut sticlele din plastic pline cu apa, care imi zambeau, complice, din baie. Robinetele secasera, desigur. Am aprins lumanarea de pe noptiera si, cand ma gandeam sa ma culc, am auzit din nou avioanele. Era 3:45.

De pe acoperis, am urmarit din nou luptele dintre antiaeriana si avioanele inamice. Cateva bubuituri s-au auzit dinspre Batajnica, unde a fost atinsa si pista aeroportului. Doua obuze au explodat la Makis, o suburbie a Belgradului unde se afla uzina de apa. La Radio Novosti au inceput sa anunte efectele bombardamentelor din orele precedente. Intre 1:00 si 4:00, avusese loc cel mai puternic atac asupra regiunii Sremska Mitrovica, fiind avariata soseaua Mandjelos-Lezimir, satele din zona Iriski Venac, Stara Pazova si Batajnica. La 2:30, un pilot s-a intors sa desavarseasca distrugerea podului peste canalul Bega Veche de la Zitizde, de pe soseaua dintre Zrenjanin si Timisoara, asupra caruia a lansat inca 3 proiectile. La 2:42, mai multe explozii au rasunat la marginea orasului Bor. Au fost avariate cladirile bibliotecii centrale, magazinele din jur, gara si statia de transformare a curentului, intregul bazin carbonifer ramanand in bezna. De la 3:54, timp de o jumatate de ora, asupra zonei industriale de orasului Sombor a cazut un covor de bombe. Au fost avariate doua fabrici, 20 de case si magazine, iar un nor de fum negru acoperise orasul.

Cand atacul asupra Belgradului a incetat, am coborat sa ma culc. Inainte de a adormi, mi-am mai notat cateva informatii despre noaptea ce se sfarsea. La 2:00, au fost bombardate cu grafit si instalatiile electrice de la Niska Banja, de langa Nis. La 3:45, inca doua proiectile au lovit statia meteo si emitatorul radio de pe muntele Palic si, in continuare, avioanele au bombardat turnul de televiziune de la Iriski Venac si satul Mandjelos. Dupa una din cele mai puternice batalii aeriene de pana acum, am adormit bustean. M-au trezit sirenele de incetare a alarmei aeriene, la 6:18. Venise si curentul. Era sambata, nu aveam nimic de transmis pana seara, asa ca am adormit la loc.

Ministrul german de Externe Joschka Fischer a anuntat ca va cere Aliantei Nord-Atlantice o noua verificare a listei obiectivelor militare din Iugoslavia, dupa ce mai multe reprezentante diplomatice din Belgrad au fost atinse de bombele NATO, informeaza AFP. Purtatorul de cuvant al Departamentului de stat al Statelor Unite, James Rubin, a replicat ca loviturile aeriene asupra Iugoslaviei sunt cele mai precise intreprinse vreodata. “Din punctul nostru de vedere, campania aeriana a NATO reprezinta, in mod clar, utilizarea celei mai precise si selective forte aeriene din istorie,” a declarat Rubin. El a amintit ca, potrivit NATO, doar 12 bombe si-au ratat tinta, dintr-un total de aproximativ 10.000 lansate in Iugoslavia. “Ceea ce inseamna 0,12 %, o zecime din 1 %,” a precizat purtatorul de cuvant american.