Feed on
Posts
Comments

27 aprilie 1999

Am intrat in atmosfera de razboi inca de dimineata, dupa ce am aflat ca, in ultimele ore, asupra Pristinei au fost lansate peste 50 de proiectile. La ora 8:00, a fost intrerupt traficul rutier intre capitala provinciei Kosovo si orasul Kosovska Mitrovica, dupa ce podul peste raul Lab a fost spulberat de o serie de patru explozii.

Avioane ale NATO au utilizat baze militare din Ungaria in timpul operatiunilor asupra Iugoslaviei, a anuntat astazi purtatorul de cuvant al Ministerului ungar al Apararii, Erdelyi Lajos, citat de AFP. La randul sau, premierul Viktor Orban a confirmat ca avioanele Aliantei au utilizat spatiul aerian ungar in cadrul misiunilor lor in Iugoslavia.

Aveam probleme cu banii, pentru ca mi se terminasera si le-am spus colegilor de la Bucuresti sa-l sune pe Ion Cristoiu si sa-mi mai trimita prin el. Deja, de cateva zile, mancam pe banii lui Mile, iar Nelu ma tinea la hotel pe datorie. Ceva mai tarziu, m-a sunat Cristoiu si mi-a spus sa stau linistit, ca a primit banii pentru mine si mi-i aduce.

Ma gandeam la acuta nevoie de comunicare a sarbilor, dovedita si de felul in care urmaresc, cu sufletul la gura, eforturile RTS de a-si relua emisia. Milosevic nu a mai aparut la televizor sa spuna poporului care este situatia si care sunt perspectivele. Si cred ca cel mai mare pericol pentru regimul de la Belgrad este adancirea prapastiei aparuta intre clasa politica si oamenii obisnuiti. Aceasta ar trebui sa fie adevarata semnificatie a celor spuse de Vuk Draskovic in ultimul interviu, cu mentiunea ca si el face parte din aceasta clasa politica.

In timp ce imi notam aceste consideratii, m-a sunat Mile si mi-a spus sa vin repede la sediul SPO, pentru ca Draskovic organizeaza o conferinta de presa. Am alergat pana pe strada Knez Mihailova, langa cladirile devastate ale centrelor culturale german si britanic, si am urcat la etajul I, unde era sediul SPO. Mi se parea ca toti ziaristii din Belgrad se adunasera acolo. Cu mare greutate, am reusit sa ma strecor pana in pragul usii, insa n-am putut inainta mai departe. Cateva clipe mai tarziu, mi-am dat seama ca pe spatele meu se sprijineau deja doi cameramani si un fotograf, iar eu imi tineam coatele pe umerii unei japoneze micute, care isi nota de zor vorbele lui Draskovic.

Liderul SPO s-a aratat uimit ca interviul sau de la Studio B a starnit atatea valuri, deoarece “99 % din afirmatiile mele au fost, de-a lungul vremii, declarate oficial de Guvernul federal, iar o parte dintre ele au fost spuse chiar de presedintele Slobodan Milosevic, in interviul acordat recent la CBS“, de aceea nu exista nici un motiv sa ia in calcul o eventuala demisie din guvern. Draskovic a spus ca procentul ramas ii apartine si se refera la componenta unor eventuale trupe de mentinere a pacii in Kosovo. “Poporul sarb nu trebuie sa vada in ONU un inamic. Suntem membrii ONU si suntem obligati sa acceptam rezolutiile Consiliului de Securitate. Este adevarat ca nu as dori sa vad in Kosovo soldati din tarile NATO, nici inarmati, nici neinarmati, dar asta e o opinie personala.”

Inca de la inceputul conferintei de presa, am inteles ce va urma. Dupa cum prevazusem, Vuk Draskovic dadea inapoi, asa ca am inceput sa fiu mai atent la fetele jurnalistilor straini adunati sa-l asculte. Si, pe masura ce vicepremierul iugoslav vorbea, acestia erau tot mai stupefiati. La un moment dat, japoneza in spatele careia stateam s-a intors catre mine si m-a intrebat, uluita, daca am inteles acelasi lucru.

Congresul american a propus dublarea cheltuielilor de urgenta solicitate de Administratia Clinton pentru a face fata crizei din Kosovo, relateaza AFP. Guvernul ceruse Congresului sa aprobe realizarea unor cheltuieli suplimentare in valoare de aproximativ 6 miliarde de dolari, in special pentru costurile razboiului impotriva Iugoslaviei si ajutorarea refugiatilor din Kosovo. Comisia de relatii pentru Camera Reprezentantilor a prezentat, insa, propriul proiect de lege, care prevede ca 11,9 miliarde de dolari (din care 11,2 miliarde pentru cheltuieli de aparare) sa fie acordate cheltuielilor pentru situatia creata in urma conflictului din Kosovo.

Nu putem invinge NATO,” a spus Draskovic. “Nu avem dreptul de a avea astfel de ambitii, trebuie sa realizam ca lumea de azi este adesea condusa de ei, prin legea fortei si nu prin forta legii.” El a pretins ca a stat de vorba, atat cu Viktor Cernomirdin, cat si cu Slobodan Milosevic si ca emisarul rus a promis ca va aduce in fata Consiliului de Securitate al ONU decizia presedintelui iugoslav de a accepta trupe straine in Kosovo. Intrebat cand a vorbit ultima oara cu Milosevic, Draskovic a inceput sa se balbaie si a dat mai multe raspunsuri, ceea ce m-a convins definitiv ca totul e un balci.

Vadit incurcat, liderul SPO a incercat sa schimbe subiectul si a inceput sa tune si sa fulgere impotriva cenzurii militare. Dupa difuzarea interviului sau, reprezentantii Armatei au venit la Studio B, intentionand sa ramana acolo, pentru a viziona toate materialele care urmeaza sa intre pe post. Studio B este o televiziune privata si apartine Primariei Belgradului, care era controlata de SPO. Draskovic a venit in toiul noptii la televiziune si, uzand de calitatea sa de vicepremier al Guvernului federal, a reusit sa-i dea afara pe militari. “Ce sa caute Armata la Studio B ?” a exclamat Vuk Draskovic. “Afara cu cenzura din redactii ! Tara nu este a unui singur partid, Armata nu apartine unui singur partid. Acesta nu este nici razboiul Partidului Socialist (SPS, condus de Milosevic), nici razboiul Partidului Stangii Iugoslave (JUL, condus de nevasta lui Milosevic), este razboiul intregului popor.” Draskovic a adaugat ca, in cel mai bun caz, ii poate invita pe oamenii de la cenzura la o cafenea din centrul orasului.

Fara sa vreau, mi-a revenit in minte reactia lui Draskovic din primele zile de razboi, dupa expulzarea jurnalistilor straini, cand i-a invitat inapoi. A doua zi, ministrul Informatiilor a precizat ca decizia de expulzare ramane in vigoare si ca afirmatiile lui Draskovic sunt vorbe in vant.

Statele Unite au apreciat comentariile critice al vicepremierului iugoslav, dar nu sunt convinse ca ele indica aparitia unor divergente in sanul conducerii Guvernului iugoslav, a afirmat James Rubin, purtator de cuvant al Departamentului de stat. “In masura in care comentariile lui Draskovic reflecta o recunoastere a realitatii, care pana acum a lipsit, totul este bine,” a declarat oficialul american. “Dar masura in care el reprezinta conducerea de la Belgrad este o chestiune inca ramasa in suspensie si ma feresc sa ma exprim in legatura cu acest subiect.”

Singurul lucru interesant si nou pe care l-a spus vicepremierul iugoslav a fost legat de profitorii de razboi. El a pomenit, fara a fi prea explicit, in ciuda insistentelor jurnalistilor, ca, in timp ce sarbii infrunta nenorocirile razboiului, exista anumite persoane apropiate puterii de la Belgrad, care isi umplu buzunarele de pe urma crizei in care se zbate tara. Draskovic a atras atentia ca adevaratii profitori de pe urma razboiului nu sunt bisnitarii care vand cativa litri de banzina, tigari sau alimente pe piata neagra, despre care scriu ziarele, ci “acele maini invizibile care extrag sume imense din anumite conturi, pentru interese obscure”.

In prima faza, conferinta de presa nu a trezit foarte multe reactii la Belgrad. Dusan Mihajlovic, presedintele Partidului Noua Democratie, a confirmat ca Draskovic nu a spus nimic nou: “Este adevarat ca nu putem lupta impotriva intregii lumi fara sa intrebam poporul daca este de acord,” a spus el. La randul sau, Nebojsa Covic, presedintele partidului Alternativa Democratica, a afirmat ca multe din parerile lui Draskovic sunt niste naivitati si reactia lui arata ca nu a fost in stare sa le impuna in sedintele Guvernului federal. Vojislav Seselj, liderul Partidului Radical din Serbia, eternul rival al lui Draskovic, a replicat ca nici un om serios din Serbia si Iugoslavia nu va accepta vreodata prezenta unor trupe straine in Kosovo, pentru ca aceasta ar insemna ocuparea tarii. De asemenea, intr-un comunicat oficial al Armatei iugoslave s-a precizat ca nu a existat nici o clipa intentia de a ocupa Studio B.

Fara sa-i pese de afirmatiile lui Vuk Draskovic, presedintele Slobodan Milosevic a decorat si inaintat in grad astazi, de Ziua Iugoslaviei, mai multi ofiteri, printre care si pilotii raniti sau morti in bataliile aeriene. Generalul Spasoje Smiljanic, comandantul Aviatiei si Apararii antiaeriene, a trimis cu aceasta ocazie un mesaj de felicitare presedintelui iugoslav, in care a anuntat ca unitatile sale nu au suferit pierderi importante, insa au obtinut rezultate foarte bune. Condamnand atacurile NATO asupra unor obiective civile, generalul Smiljanic a raportat ca, in afara “avionului invizibil” F-117 A, doborat pentru prima data intr-un razboi, in cele 34 de zile ale conflictului, artileria antiaeriana sarba a distrus 34 de avioane inamice. Desigur, conform unei “traditii” de care noi, romanii, am scapat, liderii sarbi i-au transmis telegrame de felicitare lui Slobodan Milosevic, presedintele Serbiei mentionand ca “tara este alaturi de tine”. Singurul sef de stat strain care l-a felicitat pe Milosevic de Ziua Iugoslaviei a fost Boris Eltin.

Sergio Vieira de Mello, responsabilul pentru probleme umanitare al ONU a afirmat ca embargoul petrolier impus de NATO impotriva Iugoslaviei va afecta in primul rand populatia civila si nu fortele armate sarbe, relateaza AFP. SUA vor decide in zilele urmatoare interzicerea tuturor exporturilor de bunuri spre Iugoslavia, inclusiv a produselor petroliere, accentuand sanctiunile care se afla deja in curs de aplicare, a anuntat Departamentul de stat. NATO trebuie “sa poata utiliza amenintarea cu forta” pentru respectarea embargoului petrolier impus Iugoslaviei, inspectand petrolierele din Marea Adriatica, a afirmat comandantul suprem al fortelor NATO din Europa, generalul Wesley Clark. Pe de alta parte, compania rusa Gazprom va continua sa aprovizioneze Iugoslavia, careia ii furnizeaza 3 milioane de metri cubi de gaze naturale pe zi, a anuntat conducerea companiei, citata de AFP. Gazul este livrat prin conducta care traverseaza Ucraina si Ungaria.

Intre timp, NATO a mai distrus un pod la Kursumlija si a bombardat, in jurul orei 17:00, imprejurimile Pristinei. La pranz, un atac aerian asupra localitatii Surdulica a distrus peste 300 de case, un spital si sistemul de canalizare, a ucis cel putin 16 civili, alti 11 fiind grav raniti. Preveniti de iminenta unui atac, oamenii se refugiasera prin adaposturi sau in pivnite, iar legaturile telefonice au fost intrerupte. Patru proiectile insa, au lovit un obiectiv special si doua obiective civile din centrul orasului, insa alte cateva au ratat tintele, provocand distrugerile anuntate de sarbi. Au mai fost atacate regiunea Sipcanik de langa Podgorica si podul peste raul Brvenica, de pe autostrada Kraljevo-Raska.

Seara, dupa transmisia pentru stirile de la 19:30, am coborat in barul hotelului si, la putina vreme, a sosit Ion Cristoiu. Era insotit de Lucian Ristea, care lucra si el la “Cotidianul“. Imediat ce a ajuns, Cristoiu mi-a dat plicul cu banii de la ProTV, iar noi l-am chemat pe Nelu (pe care il avertizasem deja ca urma sa soseasca unul din cei mai importanti jurnalisti romani) si acesta l-a condus in apartamentul pe care i-l pregatise.

La jurnalul de stiri de la Studio B, conducerea postului a protestat impotriva incercarii Armatei iugoslave de a prelua controlul televiziunii si a redat pe larg fragmente din conferinta de presa a lui Vuk Draskovic. Slobodan Tomovic, consilier al ministrului Sanatatii, a facut azi o declaratie care ne-a cam pus pe ganduri. “Cresterea nivelului de radioactivitate din Kosovo demonstreaza ca agresorul a inceput sa utilizeze proiectile cu uraniu neimbogatit,” a afirmat el. Asta mai lipsea ! S-a anuntat decizia Guvernului federal de a scumpi tarifele interne pe calea ferata, serviciile de posta, telegraf si telefon, precum si o serie de medicamente. Sarbii au fost instiintati ca ratia de benzina pe luna mai va fi de numai 20 de litri, avand prioritate angajatii Telekom Serbia, Beopetrol si autoritatile locale.

Autoritatile din judetul Timis sustin ca sunt pregatite sa infrunte un nou val de contrabanda cu produse petroliere la frontiera romano-iugoslava, dupa ce, in timpul razboiului din Bosnia, traficantii au reusit sa treaca peste granita cantitati importante de combustibil, in ciuda embargoului impus statului vecin si a intaririi activitatii graniceresti, informeaza corespondentul Mediafax. Constantin Ostaficiuc, subprefectul de Timis, a spus ca, in privinta celebrei conducte de la Solventul, prin care in perioada primului embargo s-au scurs sute de tone de carburant catre Pancevo, problema e rezolvata, aceasta fiind intrerupta in mai multe locuri.

“Vine embargoul, incepe contrabanda !” titra pe prima pagina cotidianul “Evenimentul zilei“. Tudor Flueras, corespondentul din Timisoara al ziarului, scria ca peste 200 de masini trec zilnic in Iugoslavia, prin punctul de frontiera de la Stamora-Moravita. “Traficantii spun ca in Iugoslavia se cauta mai mult motorina decat benzina,” relata acesta. “Cei care au Dacii si-au modificat sistemul de alimentare. Inventivitate romaneasca. Rezervorul Daciei este umplut ochi cu motorina, iar motorul este alimentat dintr-o sticla cu benzina, plasata strategic sub capota din fata. Prin dopul gaurit al sticlei iese un furtun de cauciuc care ajunge la carburator, transformand Dacia intr-o adevarata bomba pe roti. In vama miroase a benzina ca intr-o rafinarie.”

Pentru ca tot nu sunase alarma aeriana, ne-am hotarat sa-i propunem lui Ion Cristoiu sa faca o plimbare prin centrul orasului. Era o seara foarte frumoasa si nu era racoare deloc. L-am condus pe strada Knez Mihailova, i-am aratat centrele culturale devastate si i-am povestit tot ce vazusem la Belgrad pana atunci. Aveam sentimentul ca suntem stapanii orasului si ne bucuram ca niste copii cand oaspetele nostru se minuna cat de linistiti se plimba oamenii pe strazi si cat de curata este capitala iugoslava. Observandu-i reactiile, am inteles si mai acut cat de important era pentru romani tot ceea ce faceam noi aici si cat de mare era responsabilitatea pe care o aveam.

Am poposit pe terasa unei cafenele de langa biserica Patriarhiei, unde am stat de vorba aproape doua ore. Ii povesteam cum este cand incep bombardamentele si ii dadeam sfaturi ce sa faca si ce nu, in timpul unui atac aerian. Ne simteam foarte importanti si, totodata, incepeam sa ne nelinistim, pentru ca nu mai suna odata alarma aeriana. Era “cireasa de pe tort” si abia asteptam sa-i vedem reactia. Desi pare absurd, dar nu mai aveam rabdare si ne rugam sa vina avioanele. Asa ca am ras cu jumatate de gura cand Cristoiu ne-a spus, in gluma: “Ma, voi ne ametiti pe noi cu povesti despre bombardamente si, cand colo, stati aici si chefuiti pe banii lui Sarbu si ai lui Voiculescu !” Ma uitam la Mile, el la mine si turbam de ciuda. Ca sa ne revansam, i-am aratat satelitii NATO. Intr-adevar, inspre Novi Sad se vedeau pe cer trei “stele” mai stralucitoare decat celelalte, care s-au despartit si s-au deplasat, in 10 minute, pe niste distante considerabile pe bolta cereasca.

Intr-un final, ne-am intors bosumflati la hotel si Ion Cristoiu s-a dus in camera, sa mai scrie ceva. Noi am ramas in barul hotelului, bombanind suparati ca, tocmai in noaptea asta, atacurile NATO au ocolit Belgradul. Cand sa mergem si noi la culcare, la 1:10, au sunat, in sfarsit, sirenele alarmei aeriene. L-am sunat in camera si am convenit ca, daca observam ceva pe acoperis, sa-l chemam imediat.

Noaptea a fost destul de linistita la Belgrad, desi, la 5 minute de la anuntarea alarmei, antiaeriana iugoslava a respins cu greu un atac. Am auzit o explozie dinspre zona aeroportului Batajnica si alte 7 proiectile au lovit cazarma unei unitati de elita din cartierul Topcidar. Se pare ca norii de pe cerul Iugoslaviei au impiedicat avioanele NATO sa-si indeplineasca misiunile, deoarece au mai fost semnalate atacuri doar la Pozega si Cacak. La Belgrad, alarma a incetat la 6:31.

Scriitorul rus Aleksandr Soljenitin a afirmat ca nu trebuie avuta “iluzia ca scopul NATO este de a-i apara pe etnicii albanezi din Kosovo”, informeaza Itar-Tass. “Daca ceea ce ii ingrijoreaza cu adevarat este protectia oprimatilor, atunci ar fi putut, in ultimii 40-50 de ani, sa ii protejeze pe kurzi… Nu au facut-o, pentru ca Turcia este aliata lor,” a afirmat laureatul Premiului Nobel pentru Literatura. “NATO ne-a facut sa pasim intr-o noua epoca, la fel cum s-a intamplat si cand Hitler a parasit Societatea Natiunilor, in 1935. In noua era care a inceput, cel mai puternic dicteaza.”