17 mai 1999
Sirenele incetarii alarmei aeriene au sunat la 6:03, cand tocmai ma trezisem si imi pregateam transmisia. Am avut surpriza, inainte de a intra in dialog cu Cristi Tabara, sa-mi aud reportajul pe care il inregistrasem sambata, pentru Corina Hadarean. Asa ca, dupa ce am rezumat in cateva fraze ce s-a intamplat peste noapte, am discutat cu Cristi despre atitudinea sarbilor fata de razboi.
Am mai dormit apoi vreo doua ore si, dupa ce m-am trezit, la 9:36, Serbia era zguduita de un nou cutremur, de 4,3 grade pe scara Richter. Cu epicentrul la 10 kilometri sud de orasul Trstenik, nu l-as fi simtit, daca nu m-ar fi facut atent tremurul cestii de cafea in farfuriuta. Era al treilea cutremur de pamant in ultimele doua saptamani. Probabil ca, de la vibratiile provocate de exploziile atator bombe, placile tectonice de pe falia Trstenik-Mionica s-au deplasat si se produc cutremure. Mi-am amintit de vorbele lui Mile, cand am fost treziti in 29 aprilie de primul dintre ele, si mi-am savurat cafeaua in continuare.
Prima stire care mi-a cazut sub ochi cand am ajuns la Media Center a fost un comunicat al Ministerului Informatiilor din Macedonia. Acesta anunta ca azi-noapte, localnicii din satul Izvor, de langa Veles, au observat un barbat in uniforma aterizand cu o parasuta in padurea din apropiere. Era pilotul unui avion NATO lovit de antiaeriana sarba si a ajuns la 400 de metri de sat. Dupa nici un sfert de ora, cand oamenii si-au luat inima-n dinti si s-au apropiat, in zona au aterizat doua elicoptere, care au stationat cateva minute, dupa care au decolat, recuperandu-l pe pilotul parasutat.
Alianta Nord-Atlantica ar putea sa desfasoare trupe terestre in Kosovo in luna iulie sau august, chiar fara obtinerea unui acord de pace, a afirmat cotidianul “The Times” in editia sa de astazi, citand surse britanice din domeniul apararii. Marea Britanie se pregateste sa-si mobilizeze 2.300 de militari suplimentari pentru a participa la viitoarea forta de pace in Kosovo (KFOR), ceea ce ridica totalul efectivelor britanice la 9.000 de soldati. Ministrul de Externe Robin Cook a incercat sa relanseze ideea unei invazii terestre in Kosovo, daca armata iugoslava va fi suficient de slabita in urma atacurilor aeriene. “Am vorbit, vinerea trecuta, cu seful UCK, care a confirmat ca trupele iugoslave sunt mai demoralizate ca niciodata si ca un numar foarte important de soldati continua sa dezerteze,” a asigurat el, intr-un interviu acordat BBC. Cook a repetat ca NATO nu intentioneaza sa se angajeze intr-o invazie armata impotriva unei rezistente organizate in provincia sarba. Dar, adauga el, “militarii trebuie sa analizeze cu multa atentie daca armata iugoslava, dupa loviturile foarte dure pe care le-a primit in ultimele doua saptamani, va fi capabila sa opuna o rezistenta organizata in viitor”.
Ca la un semnal, cativa oficiali sarbi au acordat interviuri presei straine, vorbind tot mai insistent despre sfarsitul razboiului. “Poate ca NATO isi va continua actiunea inca vreo 10 zile, dar initiativa emisarului rus Viktor Cernomirdin va invinge,” a declarat revistei “Newsweek“, miliardarul Bogoljub Karic, unul din apropiatii lui Slobodan Milosevic. “O Politie formata din sarbi, albanezi si fortele ONU, echipata cu arme usoare, va trebui sa fie desfasurata in satele din Kosovo.”
La randul sau, ministrul iugoslav al Sanatatii Leposava Milicevic a declarat cotidianului francez “Le Parisien” ca, daca NATO isi va schimba unele din pozitiile sale, va fi posibila realizarea unui compromis in criza iugoslava. Milicevic face parte din JUL, partidul Mirei Markovic. Ea afirma ca o mare parte din soldatii sarbi stationati in Kosovo va fi retrasa si Guvernul iugoslav va cere refugiatilor sa revina la casele lor. Milicevic a respins acuzatiile ca fortele sarbe ar comite atrocitati in Kosovo, intreband retoric: “Credeti ca noi organizam campanii de vaccinare a copiilor albanezi din Kosovo ca sa ii omoram dupa aceea sau sa ii alungam din tara noastra ?” Apoi a respins orice intrare a unor trupe straine in Kosovo. “In fata NATO nu sta doar un om,” a spus ea, “ci un intreg popor. Preferam sa murim decat sa devenim sclavii vostri.”
Cineastii iugoslavi au adresat un apel participantilor la cea de-a 52-a editie a Festivalului de la Cannes, in care au cerut oprirea raidurilor aeriene ale NATO asupra Iugoslaviei. “Dragi colegi, faceti tot ce va sta in putere pentru ca razboiul impotriva Iugoslaviei sa inceteze,” scriau artistii iugoslavi in mesajul lor, publicat de cotidianul belgradean “Glas javnosti“, “pentru ca, iata ! au trecut 50 de zile de cand tara noastra este distrusa sistematic.”
Un membru conservator al Camerei inferioare a Parlamentului britanic, lordul Skidelsky, va fi sanctionat pentru ca a criticat atacurile aeriene ale NATO din Iugoslavia, a anuntat Partidul Conservator, citat de AFP. Un purtator de cuvant a declarat ca observatiile parlamentarului “nu erau compatibile cu pozitia oficiala a Opozitiei” si ca nu vor reprezenta nici pe viitor pozitia partidului fata de operatiunile NATO. Lordul Skidelsky apreciase, intr-un interviu publicat de “Sunday Telegraph“, ca de la inceput s-a opus din instinct bombardamentelor NATO in Iugoslavia. “Nu pot sa cred ca bombardarea unei tari fara aparare reprezinta modalitatea cea mai potrivita pentru a duce un razboi sfant,” a spus acesta, acuzand NATO ca nu a folosit alta strategie decat aceea de a distruge Serbia din temelii.
Astazi s-a anuntat ca, printr-un decret al Consiliului municipal, vanzarea bauturilor alcoolice a fost interzisa in magazinele si tonetele din Pristina. Cei care vor incalca hotararea sunt pasibili de pedepse grele, avand in vedere starea de razboi, iar inspectorii primariei, militarii si politistii sunt insarcinati sa vegheze aplicarea ei. Toxicologul Slobodan Tosovic, de la Institutul de Sanatate Publica din Belgrad, a aparut din nou, in fata presei, pentru a atrage atentia asupra consecintelor bombardarii rafinariilor si depozitelor de carburanti din Iugoslavia. Numai din Pancevo, dupa lovirea rafinariei si a combinatului chimic, a fost nevoie sa fie evacuati aproape 60.000 de locuitori. De altfel, aproape zilnic, presa iugoslava prelua stiri despre efectele poluarii asupra tarilor vecine.
Am citit un interviu al generalului Nebojsa Pavkovic, comandantul Corpului III al Armatei iugoslave, care avertiza ca o eventuala invazie terestra asupra Iugoslaviei ar costa vietile multor soldati NATO. “Dupa aproape 60 de zile de razboi, pierderile noastre sunt minime,” spunea Pavkovic. “Stim ca, in aer, fortele NATO ne sunt superioare. Dar la sol, cand vom fi fata in fata, superioritatea lor se va topi. Ei nu au militari de calitatea soldatilor nostri si nici un moral atat de ridicat ca al nostru. Daca vor ajunge aici, ei trebuie sa stie ca nu vor supravietui si ca, in cateva zile sau cateva luni, vor muri de o moarte ingrozitoare. Vor cunoaste iadul pe pamant.” De altfel, aceasta era si opinia generala a oamenilor obisnuiti. Ei spuneau ca militarii NATO, care s-au “luptat” doar pe harti si pe terenurile de antrenament, vor avea de infruntat o armata care, in ultimii 10 ani, a avut parte de razboaie nemiloase si cat se poate de reale. Cei mai hatri spuneau ca au un sfat pentru dusmani: cand vor incepe invazia terestra, soldatii NATO sa fie neaparat dotati cu pungi mari de plastic, pentru a le fi mai usor infirmierilor sa le adune cadavrele de pe campurile de lupta si sa le trimita acasa.
Fostul sef al Statului Major Interarme al SUA, generalul in rezerva Colin Powell, a criticat aspru, duminica, modul in care sunt duse operatiunile NATO contra Iugoslaviei, afirmand ca recurgerea exclusiva la raidurile aeriene nu poate da rezultate. Intr-un interviu acordat postului de televiziune NBC, Powell a opinat ca, daca doreste sa obtina victoria impotriva lui Slobodan Milosevic, NATO trebuie sa se angajeze intr-o ofensiva generalizata, chiar daca aceasta va implica unele pierderi umane. “La momentul oportun, trupele terestre vor trebui sa intre in actiune, asa cum s-a intamplat in razboiul din Golf, fiind clar ca orice razboi presupune si pierderi,” a declarat el. “Asteptand pana cand Milosevic va considera ca nu mai poate continua lupta, vom avea probleme foarte mari, atat de ordin militar, cat si material.”
Pana la invazia terestra, raidurile aeriene s-au reluat. La 13:19, la Belgrad se anunta din nou alarma aeriana. Nici nu au incetat bine sirenele, ca o serie de bubuituri puternice zguduia cladirile din jur: 3 bombe de mare putere lovisera zona aeroportului Batajnica. Atacul nu a durat mult si alarma a fost ridicata la 13:40. Pentru a suna, inca o data, la 15:12. Cinci explozii au fost auzite dinspre padurea Lipovicka Suma, de la periferia capitalei, de unde se ridicau valatuci de fum. Artileria antiaeriana a deschis focul asupra avioanelor inamice si, la 16:35, alarma a incetat.
Au inceput sa vina stiri din alte parti. Aviatia NATO a bombardat si alte localitati, alarma fiind anuntata aproape in toata tara. La 12:30, 12 case din satul Ence, de langa Kosovopolje, au fost avariate de explozii. Centrul de presa din Pristina preciza ca satul e locuit doar de albanezi si nici o unitate a Armatei sau Politiei nu se afla acolo. La 12:40, a venit randul orasului Cacak. Proiectilele au lovit fabrica de utilaje termoelectrice “Cer“, o uzina de reparatii, cazarma “Ratko Mitrovic” si linia ferata spre Kraljevo. Dupa alte 10 minute, o explozie puternica a rasunat la marginea satului Vrba, de la 10 kilometri est de Kraljevo. Ceva mai devreme, mai multe proiectile lovisera satul Donja Vampa si podul de cale ferata de pe magistrala feroviara Pec-Kosovska Mitrovica. La 15:30, NATO a lovit din nou, cu 4 rachete, instalatiile “Jugopetrol” de la Bor, pe Valea Timocului. Una dintre ele a surprins in fata portii un tractor cu remorca, in care se aflau mai multi oameni din satul Krivelj. In urma exploziei, care a fost urmata de un incendiu foarte mare, un barbat a fost ucis si alti 5 – grav raniti. Dupa nume – Lepadatovic, Stuparevic – pareau a fi etnici romani.
Intre 15:25 si 15:35, locuitorii orasului Smederevo, din apropiere de Belgrad, au avut parte de cel mai puternic atac aerian de pana acum. Din primele informatii, mai multe proiectile au lovit depozitele “Jugopetrol” si o puternica explozie s-a auzit din centrul orasului. Un barbat a fost usor ranit, iar un baiat de 9 ani, care a fost surprins de bombe langa sala de sport din Sjenica, a fost internat in stare grava. La intrarea in orasul Velika Plana, au fost bombardate calea ferata si podul peste raul Jesenica. La periferia Pristinei, in numai 20 de minute, cel putin 11 proiectile au explodat in satul Planajev. O bomba de mare putere a explodat in satul Vlasnja, de langa Prizren si alte 5 au atins satul Reka, de langa Kacanic.
Ibrahim Rugova a afirmat intr-un interviu publicat de cotidianul german “Frankfurter Allgemeine Zeitung” ca a fost tratat ca prizonier la Belgrad si a asigurat ca nu a cerut incetarea atacurilor NATO, decat pentru a lasa o anumita libertate familiei sale. “Ceea ce am semnat la Belgrad nu are nici o valoare,” a spus el, sustinand chiar ca nu a semnat nici un document cu presedintele iugoslav. “La Pristina, dupa inceperea bombardamentelor NATO, nu am avut mijloace de informare si am vazut multa propaganda, dar cerusem deja retragerea fortelor sarbe, precum si o prezenta internationala si a NATO si dupa incetarea bombardamentelor.”
Presedintele muntenegrean Milo Djukanovic si-a continuat turneul european, criticat vehement de presa si oficialii de la Belgrad, care i-au urmarit fiecare actiune. Astazi, s-a intalnit cu ministrii de Externe din tarile UE si cu comisarul european pentru relatiile cu Europa Centrala, Hans van den Broek. Djukanovic a solicitat Uniunii Europene sa-l ajute pentru a face fata presiunilor exercitate de Slobodan Milosevic. Singurele sale argumente au fost ca Muntenegru, desi face parte din Federatia Iugoslava, a refuzat sa respecte cererile Belgradului cu privire la situatia din Kosovo, insa Milosevic incearca sa-si impuna vointa cu ajutorul celor 45.000 de militari ai Corpului II al Armatei iugoslave, care se afla in Muntenegru. Deocamdata, Djukanovic nu a reusit sa convinga UE de sinceritatea atitudinii sale, van den Broek spunandu-i ca dispune de 18 milioane de euro pentru a ajuta Muntenegru, dar trebuie sa se asigure ca banii nu vor ajunge in mainile presedintelui iugoslav. Occidentalii nu uitau ca, inaintea izbucnirii razboiului cu Croatia, Republica Muntenegru, pe atunci condusa de Momir Bulatovic, convinsese Italia sa o ajute, pentru a sustine initiativele de solutionare politica a conflictului, insa nu s-a tinut de cuvant. Asa ca Milo Djukanovic nu a obtinut nici macar aprobarea cererii de a deschide o reprezentanta autonoma la Bruxelles, explicandu-i-se ca exista probleme juridice, din cauza apartenentei la Federatia Iugoslava. Desigur ca sarbii si-au batut joc de insuccesul presedintelui muntenegrean.
Incepand cu 19:20, dupa ce eu imi terminasem transmisia pentru Stirile ProTV, NATO a bombardat, sistematic, toate localitatile mai importante de pe autostrada care pleaca de la Nis si coboara catre capitala Macedoniei. Bombe de toate tipurile au cazut asupra localitatilor Nis, Leskovac, Velika Grabovnica, Grdelica, Vladicin Han, Donje Sinkovce, Vranje si Presevo. Cel mai greu lovit a fost orasul Vranje, unde bombele au atins fabrica de tigari, tipografia, autogara si mai multe cladiri civile de pe bulevardele principale. De asemenea, au fost lovite zona industriala din nord-vestul Nis-ului si viaductul de la Trupale, de pe autostrada spre Belgrad.
Doua avioane Mig iugoslave au fost distruse de aviatia NATO, a anuntat Pentagonul, citat de AFP. Generalul Charles Wald, care a raportat distrugerea unui Mig-29 si a unui Mig-21, nu a facut alte precizari referitoare la circumstantele in care aceste aparate au fost distruse. Confirmarea acestei informatii ar duce la 12 numarul de aparate Mig-29 iugoslave distruse de la inceputul conflictului, lasand Armata iugoslava cu doar doua sau trei avioane de acest fel.
La Belgrad, alarma a sunat la 21:55, insa prima parte a noptii a fost linistita, probabil din cauza cerului noros. La 3:10, cand aproape adormisem, au inceput bubuiturile. Am ajuns pe acoperis aproape deodata cu unul din muntenegrenii care locuiau in hotelul nostru. Era un tanar bine facut, student la Drept, care lucra ca bodyguard la un bar. Exploziile care au zguduit centrul orasului il trezisera si pe el. Ne-am speriat impreuna de seria de bombe de mare putere care au continuat sa cada in jurul aeroportului Batajnica, in zona dintre Belgrad, Sremska Mitrovica si Nova Pazova, unde sunt buncarele conducerii iugoslave si depozitele subterane de munitie. NATO nu a reusit sa identifice locatiile exacte ale acestora, asa ca bombarda la nimereala. In timp ce urmaream antiaeriana care incerca sa alunge avioanele inamice, muntenegreanul mi-a aratat, spre nord, exploziile proiectilelor care loveau muntele Fruska Gora, intre Novi Sad si Backa Palanka. La 3:30, atacul a incetat si am coborat sa ne culcam.
Inainte de a adormi, mi-am mai notat ca Armata iugoslava a eliberat, in orasul Tutin, 106 persoane originare din Kosovo, care fusesera arestate sambata, in Muntengru. Erau refugiati care se indreptau cu autobuzele spre granita albaneza si, inainte de a-i lasa sa plece, militarii i-au dus intr-o tabara, unde au verificat daca nu cumva sunt membri UCK printre ei. In ultima vreme, refugiatii albanezi au inceput sa aiba tot mai multe probleme cand incearca sa paraseasca provincia Kosovo. Tot astazi, un tren care transporta aproape 1.500 de refugiati a fost intors din drum, la granita cu Macedonia. Trenul sosise in localitatea General Jankovic, venind dinspre Kosovopolje si Urosevac, insa pasagerii nu au fost lasati de graniceri sa coboare.
Am adormit, dar am fost nevoit sa mai sar o data din pat, la 4:30, cand avioanele NATO s-au intors, tot pentru a bombarda zona de langa Batajnica. In Kosovo, vremea proasta tocmai oprise raidurile aeriene. Nu inainte ca pilotii sa lanseze cateva rachete de-a lungul zonei de frontiera, unde e masat grosul fortelor sarbe din Kosovo, in preajma localitatilor Srbica, Djakovica si Pec. Sarbii au anuntat ca au mai doborat un avion spion fara pilot, apartinand Armatei germane, care a recunoscut pierderea aparatului. Imi era de ajuns. Am reusit sa mai fur o ora de somn, pana la 5:47, cand m-au trezit sirenele incetarii alarmei aeriene si m-am apucat sa-mi pregatesc transmisia de dimineata.
Statele Unite vor trimite 18 avioane de lupta A-10, care urmeaza sa soseasca in Italia pentru a intari dispozitivul fortelor aeriene ale NATO in cadrul actiunii militare impotriva Iugoslaviei, a anuntat Pentagonul, citat de AFP. Avioanele, destinate atacarii tancurilor, provin din unitatile Garzii Nationale din Massachusetts, Michigan si Idaho si vor sosi in zilele urmatoare, a declarat Kenneth Bacon. In jur de 2.800 de rezervisti au fost chemati sa asigure pregatirea de lupta a avioanelor. SUA asigura, in prezent, 645 de avioane dintr-un total de 940 de aparate care participa la campania aeriana.