20 aprilie 1999
La Belgrad, alarma aeriana inceta la 6:25. La cele notate peste noapte, am mai adaugat cateva informatii. RTS a anuntat ca antiaeriana sarba a mai doborat doua avioane. Primul, un avion-spion fara pilot, ar fi cazut langa Tetovo, iar al doilea s-ar fi prabusit langa satul Donje Jelovce. In plus, un lucru grav, ale carui cauze trebuie sa le verific: astazi, legaturile telefonice dintre Serbia si Muntenegru au fost intrerupte, fara sa se dea vreo explicatie oficiala. In schimb, am aflat ca primul ministru iugoslav Momir Bulatovic a purtat o lunga discutie telefonica cu omologul sau muntenegrean, Filip Vujanovic.
Un motiv al tensiunilor dintre cele doua membre ale Federatiei Iugoslave poate fi si faptul ca Armata iugoslava a blocat astazi unicul punct de frontiera dintre Muntenegru si Croatia, Debeli Brijeg din zona demilitarizata Prevlaka, aflata sub control ONU. Militarii au cerut Politiei muntenegrene sa le transfere imediat controlul asupra punctului de frontiera, insa politistii au refuzat si asteptau o decizie a guvernului de la Podgorica. Ministrul muntenegrean de Externe Branko Perovic a apreciat ca, prin operatiunea Armatei iugoslave, sunt violate acordul privind normalizarea relatiilor cu Croatia si Rezolutia 772 a Consiliului de Securitate, acuzand ca 2-300 de soldati sarbi au patruns in zona demilitarizata. Un reprezentant al misiunii ONU a declarat, insa, ca Armata iugoslava este prezenta in zona de 7 ani, doar ca, astazi, s-a mutat in alt loc.
O alta explicatie a tensiunii dintre Muntenegru si Serbia ar putea fi incidentele petrecute duminica seara, la Kaludjerska Laz, langa Rozaje (estul Muntenegrului). Comandamentul Corpului II al Armatei iugoslave a anuntat ca o unitate militara iugoslava a fost atacata de un important grup de teroristi albanezi din UCK, care se deplasa intr-o coloana de refugiati. “In urma unei actiuni hotarate a Armatei, grupul terorist a fost anihilat si 4 persoane au fost lichidate,” s-a precizat in comunicatul difuzat de RTS. Nu stiu cat a fost de satisfacatoare explicatia aceasta, mai ales ca martorii oculari spuneau ca printre morti se numara o femeie de 70 de ani si un baiat de 13 ani, iar printre soldatii sarbi care “au facut ordine” au fost vazuti si militari din fortele speciale.
In urma confruntarilor ce au avut loc ieri, in apropiere de postul de frontiera Padesh, in interiorul provinciei Kosovo, doi rebeli din UCK au fost ucisi si alti 15 – raniti, a precizat Andrea Angeli, purtatorul de cuvant al OSCE.
In aceasta dimineata, a sosit la Belgrad Alexei II, patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse. Autoritatile romane au dat dovada de bunavointa si au permis avionului care il transporta pe patriarh sa survoleze spatiul nostru aerian. Impreuna cu Pavle, patriarhul Bisericii Ortodoxe Sarbe, Alexei II a oficiat o liturghie arhiereasca pe platoul din fata Catedralei Sf.Sava. Peste 50.000 de oameni au asistat la slujba. In primele randuri, puteau fi vazuti inalti oficiali iugoslavi, premierul Momir Bulatovic si presedintele Serbiei Milan Milutinovic. In finalul slujbei, Alexei II i-a daruit patriarhului Pavle icoana sfantului Serafim Sorovski, cel mai respectat sfant din Rusia.
Patriarhul a rostit un lung mesaj de sprijin pentru poporul sarb si a cerut lumii intregi sa se uneasca pentru a opri acest razboi salbatic si nedrept. “Bombele si rachetele NATO au ca tinta sa schimbe sistemul instaurat in lume dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, care a fost platit cu multe jertfe. Acum se doreste instaurarea unei noi ordini mondiale, intemeiata pe forta.”
Astazi, Bosko Perosevic, presedintele Consiliului Executiv Regional al Vojvodinei a declarat ca, dupa bombardarea celor de la Pancevo si Novi Sad, Serbia nu mai dispune de nici o rafinarie. Din lipsa de carburanti, la Novi Sad, autobuzele nu mai circula decat in orele de varf si transportul in comun este complet suspendat in timpul week-end-lui.
Guvernul american a acceptat sa achite, la terminarea razboiului, 25 % din costurile reconstructiei din Balcani, a afirmat un senator republican, citat de cotidianul “New York Times“, adaugand ca aceasta ar fi fost inacceptabil pentru Congres. “Uniunea Europeana are obligatia de a se ocupa de reconstructie, SUA asumandu-si o buna parte din cheltuielile militare,” a declarat senatorul de Kansas Pat Roberts. El sustinea ca Guvernul are intentia de a plati “25 % din costul reconstruirii a ceea ce in prezent SUA incearca sa distruga, in cadrul unui mini-plan Marshall“. “Congresul (cu majoritate republicana) nu si-a dat acordul si nici nu trebuie sa o faca,” a adaugat Roberts. “Nu noi trebuie sa sustinem economic Uniunea Europeana.”
De astazi, sarbii au inceput sa se uite urat la noi, jurnalistii romani. Cativa, cu care ne imprietenisem, ne-au aratat obrazul. Asta deoarece Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a aprobat cererea NATO privind accesul fara restrictii in spatiul aerian al Romaniei. Desi transmisa inca de sambata, autoritatile de la Bucuresti au recunoscut abia ieri ca au primit-o. Si Guvernul a aprobat cererea NATO, iar joi, urmeaza sa se intruneasca cele doua camere ale Parlamentului pentru a aproba si ele.
Inaintea sedintei CSAT, presedintele Emil Constantinescu s-a intalnit cu liderii tuturor partidelor parlamentare, care au avut pareri divergente. Toti reprezentantii coalitiei majoritare au fost de acord sa aprobe cererea NATO. Ion Diaconescu, presedintele PNTCD, a gasit si o ciudata explicatie, spunand ca aprobarea nu ar implica incalcarea Tratatului romano-iugoslav, intrucat actiunea NATO nu este o agresiune, nefiind calificata in acest fel de Consiliul de Securitate al ONU. La randul lor, ministrul Apararii Nationale Victor Babiuc si ministrul de Externe Andrei Plesu au amintit ca, desi Rusia a insistat, Consiliul de Securitate a respins un proiect de rezolutie in care se solicita ca NATO sa fie definita drept agresor. Toti trei se faceau ca uita ca nimeni nu a cerut parerea Consiliului de Securitate cand au fost declansate bombardamentele.
Liderul PDSR Ion Iliescu a declarat, dupa intalnirea de la Cotroceni, ca partidul sau continua sa sustina declaratia adoptata de Parlament anul trecut ca urmare a solicitarii NATO, potrivit careia avioanele Aliantei pot utiliza spatiul aerian romanesc “numai in situatii de urgenta si neprevazute“. El a sustinut ca nu exista argumente in plus fata de cele care au dus la hotararea precedenta a Parlamentului. Iliescu a spus ca Romania ar trebui sa obtina mai intai, de la NATO, garantii de securitate si oricum – pe termen lung – “vecinii sunt aliatii si prietenii nostri”.
Comentand decizia CSAT, Dragomir Radenkovic, prim-consilier al Ambasadei Iugoslaviei la Bucuresti, a declarat ca aceasta “poate fi interpretata ca o violare a articolului 7 din Acordul de prietenie, cooperare si buna vecinatate, semnat in 1996, de autoritatile de la Belgrad si Bucuresti”. Acest articol prevede ca nici una din partile semnatare nu va permite unui tert stat sa-i foloseasca teritoriul pentru a declansa o agresiune impotriva celeilalte parti.
Mai multe mii de persoane, intre care un mare numar de intelectuali de stanga, au manifestat astazi in piata centrala a Sofiei, cerand oprirea interventiei militare a NATO contra Iugoslaviei, anunta corespondentul Mediafax. Manifestatia a fost organizata la chemarea unui grup de 40 intelectuali bulgari, care s-au alaturat apelului lansat de compozitorul grec Mikis Theodorakis. Manifestantii, care purtau pancarte cu sloganuri anti-NATO, cereau indeosebi ca Guvernul de la Sofia sa respinga cererea NATO de deschidere a spatiului aerian bulgar pentru avioanele de lupta nord-atlantice.
In aceasta seara, alarma aeriana a sunat la Belgrad la 20:45. Deja, la ora 19:00, in apropiere de Vucitrn (oras situat la 25 de kilometri de Pristina) antiaeriana sarba doborase un avion-spion fara pilot, care lua ultimele date inaintea atacului de noapte. Noi stateam ca pe ghimpi, pentru ca, de la Centrul militar de presa ni se promisese, pentru seara asta, o deplasare la Izbica, ca sa ne convingem cu ochii nostri ca groapa comuna pe care oficialii NATO au declarat ca au descoperit-o cu ajutorul satelitilor este o inventie. Nu prea stiam ce sa facem, deoarece, din cauza bombardamentelor non-stop, deplasarea unui convoi de masini in Kosovo presupune un risc serios si pe timp de zi. Nici eu, nici Mile nu prea aveam chef ca prietenii si rudele noastre sa auda de la Jamie Shea ca am fost “pagube colaterale inevitabile intr-un astfel de conflict”, asa ca ne-am propus sa refuzam generoasa invitatie a militarilor sarbi. Din fericire, n-a mai fost cazul, pentru ca si ei s-au razgandit.
Secretarul de stat american Madeleine Albright a declarat pentru AFP ca, pentru moment, aliatii pierd in razboiul mediatic dus cu Belgradul. Ea a explicat ca autoritatile de la Belgrad au bruiat mesajele pe care NATO a incercat sa le transmita din tarile vecine, prin intermediul radioului sau prin satelit. Albright a recunoscut ca ea insasi a incercat, fara prea mare succes, sa difuzeze mesaje in sarbo-croata. “Nu sunt foarte populara acolo, deci nu stiu daca a fost util sa fac acest lucru,” a declarat ea. “In schimb, regimul presedintelui Milosevic detine o masinarie propagandistica extrem de bine pusa la punct si mentine un control foarte strict.”
Cred ca nu spun o noutate, amintind ca Madeleine Albright este unul din personajele cele mai detestate aici, la Belgrad. Perceputa ca unul din artizanii cei mai indarjiti ai razboiului, ea a fost descrisa adesea ca un monstru insetat de sange, a carei ura fata de sarbi are cauze patologice, care ar putea fi descoperite de psihanalisti. Pentru sustinerea acestei ipoteze, sarbii au amintit ca, intre 1939 si 1941, chiar ei au fost cei care au salvat de la moarte familia actualei secretar de stat al SUA. Tatal Madeleinei Albright era ambasadorul Cehiei la Belgrad. Fiind evrei, au fost prigoniti de nazisti si ascunsi, in statiunea Vranicka Banja, de familia Ribnikar. Ironia sortii face ca actualul cotidian controlat de puterea de la Belgrad, “Politika“, sa fie fondat de unul din membrii acestei familii, Vladislav Ribnikar. Dupa ce au salvat-o de la moarte, sarbii au ajutat familia lui Albright sa ajunga in SUA. De multe ori, in vitrinele unor magazine din centrul Belgradului, am vazut o poza a Madeleinei Albright, cand era mica, alaturi de familia ce o salvase. Si nu o data ne-am amuzat inchipuindu-ne ca ura ei fata de sarbi ar putea veni de la vreo bataie primita, cand era copil, pentru ca a facut vreo pozna sau a furat dulceata din camara.
Spitalul universitar din Pristina este lipsit de hrana, medicamente si echipamente medicale, desi primeste 40 de pacienti pe zi. Situatia a fost confirmata si de organizatia umanitara “Medecins du monde” din Grecia. “Cea mai mare parte a personalului medical si paramedical a parasit spitalul si nu au mai ramas decat doi sau trei medici de origine albaneza, care lucreaza 24 de ore din 24, in conditii foarte dificile,” s-a anuntat intr-un comunicat al grecilor. “Nu am vazut nici o diferenta intre tratarea pacientilor de origine albaneza sau turca, desi acestia reprezinta un procent important al populatiei spitalizate. In mai multe cazuri, albanezi si sarbi se afla in acelasi salon.”
O mare parte din ajutorul umanitar international trimis in Albania este deturnat de gruparile mafiote in directia retelelor economiei paralele, considera mai multe surse de la Tirana. “Da, sunt deturnari. Ele exista din cauza lipsei de organizare si coordonare,” recunoaste Arben Demeti, ministrul autoritatilor locale, citat de AFP. “O parte din ajutor este efectiv deturnat si trecuta in alte maini.”
“Zeci de camioane dispar zilnic intre portul Durres si Tirana,” se plange un diplomat occidental care a cerut sa ramana anomim. “In fata amploarei acestor deturnari, asociatiile umanitare au parasit deja anumite regiuni.” Ziarul de opozitie “Koha Jone” asigura ca din 10 ratii umanitare intrate in tara, numai 3 ajung la refugiatii din Kosovo. Fortele de Politie, in curs de reorganizare, nu dispun decat de foarte putine vehicule si au de supravegheat o populatie care a pus mana, in urma cu doi ani, pe mai mult de un milion de arme usoare. Regiuni intregi, atat in nord cat si in sud, nu sunt conduse decat de legea clanurilor si a bandelor mafiote.
Seara parea linistita. Fiind extrem de frig, am renuntat sa mai stam pe acoperis si ne-am dus la culcare. La 3:15, am fost treziti de niste explozii puternice si am urcat repede pe acoperis. Dinspre cartierul Novi Beograd se ridica un fum imens. Am alergat pe colina Kalemegdan si am vazut cladirea fostului Comitet Central al Partidului Comunist din Iugoslavia (numita, simplu, de belgradeni “CK“) in flacari. Incendiul cuprinsese, initial, parterul, primele etaje si ultimul nivel.
Adevarul este ca ma asteptam de mult ca NATO sa loveasca aceasta cladire, care era o tinta ideala. Avea 21 de etaje si era complet izolata. In jur, pe o raza de 300 de metri, nu mai exista nici o alta constructie. Dupa disparitia partidului unic, cladirea a fost transformata in centru de afaceri. Aici isi avea sediul central Partidul Socialist din Serbia (SPS), al lui Slobodan Milosevic, peste 20 de firme, posturile de televiziune private PINK si Kosava, precum si releul de emisie al televiziunii BK. Programele acestora nu se mai receptionau in Belgrad si nu stiam cati angajati se aflau in acel moment in sedii.
Ceva mai tarziu, am putut vedea imagini surprinse exact in momentul atacului. Dupa prima lovitura, care a atins parterul cladirii, reporterii postului de televiziune Studio B, care stau in fiecare noapte la panda in sediul lor, de la ultimul etaj al celei mai inalte cladiri din Belgrad, si-au indreptat camerele video spre CK. Au surprins momentul celei de-a doua explozii, cand racheta a nimerit undeva, intre etajele III si IV. Imediat au izbucnit incendii puternice si un nor de fum invaluia cladirea. Un alt cameraman a surprins momentul urmator, cand o a treia racheta a lovit ultimul etaj, explodand intr-o mare de flacari. Cu cateva clipe inainte, la ultimele etaje toate luminile erau aprinse, semn ca acolo exista activitate si erau oameni.
NATO va spori numarul tintelor iugoslave vizate de bombardamente, anuntase ministrul francez al Afacerilor Externe Hubert Vedrine, intr-un interviu publicat astazi la Paris, de cotidianul International Herald Tribune. “Nu vom adauga noi categorii pe lista noastra cu tinte, dar vom spori numarul acestora,” preciza Vedrine. “Efectul atacurilor incepe sa se faca simtit. De un singur lucru avem nevoie: perseverenta. Scopul nostru, impartasit de toate tarile occidentale si cred ca si de Rusia, este de a readuce fosta Iugoslavie in legea europeana si de a o democratiza. Aceasta implica o schimbare de regim.”
Pentru o vreme, telefoanele celulare nu au mai functionat. Am oprit un taxi si am trecut in viteza podul Brankov, ajungand la fata locului. Locuitorii din blocurile mai apropiate si cativa ziaristi erau deja acolo. Mai tarziu, am aflat ca politistii le-au interzis jurnalistilor de la “Hyatt” si “Intercontinental“, hoteluri situate la 300 de metri de CK, sa iasa din cladire. Olimpiu Gheorghiu de la APTN locuia intr-o camera cu vedere spre CK si dormea la ora atacului. Prima explozie l-a aruncat din pat. S-a ridicat, s-a apropiat de geam, dar suflul celei de-a doua explozii l-a lipit de dulap. A treia bubuitura l-a surprins in pragul usii, cu camera video intr-o mana, incercand sa ajunga afara. Cu o fata impasibila, politistii din hotel i-au amintit ca e alarma aeriana si l-au poftit in adapost.
Eu cu Mile eram langa CK si cascam gura la ce se intampla. Mii de cioburi de la ferestrele pulverizate erau imprastiate peste tot. Mai multe masini de pompieri au ajuns imediat si au inceput sa stinga flacarile de la primele etaje. Mai tarziu, cu ajutorul unor macarale, au trecut la focul din varf. Au aparut echipajele Politiei, care ne-au indepartat, insa am putut privi de la distanta toata operatiunea.
In scurta vreme, au sosit Vojislav Mihajlovic, primarul Belgradului, Mirko Marjanovic, primul ministru al Serbiei, Gorica Gajevic, secretar general al SPS si alti oficiali, care erau ingroziti de ce vedeau si continuau sa repete ca in cladire se aflau oameni. Facand haz de necaz, cativa sarbi comentau ca racheta care a lovit etajul IV a nimerit exact in biroul de la partid al lui Milosevic. Schije provenite din rachetele care au lovit CK au ricosat pana in blocurile aflate la jumatate de kilometru distanta. Spre dimineata, au fost adusi alpinisti care sa se catere pe cladire, cautand eventualii supravietuitori. Cand ne-am intors la hotel, dusul fierbinte a indepartat cu greu mirosul de fum care imi intrase in par si in haine.
Mai multe sute de parasutisti americani din divizia a 82-a aeriana sunt angajati in Albania pentru a proteja elicopterele de atac Apache, au declarat cotidianului “Washington Post” reprezentanti ai armatei americane. Aceste intariri fac parte dintr-o forta de 2.600 de oameni, insarcinati sa insoteasca si sa protejeze cele 24 de elicoptere Apache AH-64, plecate luni din Pisa (nordul Italiei) si desfasurate azi in Albania. Conform secretarului general al NATO Javier Solana, elicopterele Apache vor intra in actiune la inceputul saptamanii viitoare, insa va fi nevoie de ceva timp, “respectiv cateva luni“, pentru ca aceste elicoptere sa “aiba un impact veritabil pe teren”.
Noaptea a fost grea si pentru locuitorii Novi Sad-ului. La 2:40, doua proiectile au lovit, din nou, zona rafinariei. Putin mai tarziu, alte doua rachete au nimerit si ultimul pod peste Dunare ramas in picioare, podul Zezeljev. Exploziile au provocat doua cratere imense, dintre care unul pe toata surafata carosabila. Podul nu s-a rupt, cum s-a intamplat cu celelalte doua, insa traficul rutier, alimentarea cu apa si legaturile telefonice cu Petrovaradin si Sremski Karlovci au devenit imposibile. Politia a blocat, imediat, accesul pe pod. De pe mal, se puteau vedea craterele, din care rasareau mustatile rasucite ale bucatilor de fier-beton. Una din gauri se afla chiar la intretaierea a doua arcuri ale podului. Multi dintre locuitorii Vojvodinei nu au stiut ce s-a intamplat, pentru ca mai multe proiectile au atins releul de televiziune de pe muntele Fruska Gora si programele RTS nu s-au mai vazut. Ar fi aflat ca, la 2:47, si podul peste Dunare de la Beska, cativa kilometri de Novi Sad, pe autostrada Belgrad-Budapesta, a fost distrus. O racheta a lovit ultimul tronson dinspre malul stang al Dunarii si l-a rupt in doua.
Bombardamente grele au fost si in alte parti. La 22:45 a fost bombardat aeroportul Ponikve, de langa Uzice. La 0:30, o serie de 8 explozii au fost auzite, din nou, la fabrica “Krusik” din Valjevo, care a fost aproape complet distrusa. Au izbucnit mai multe incendii si cativa din oamenii iesiti pe strazi sa vada ce se intampla au fost raniti de schije. La 0:40, patru proiectile au lovit satul Samoil, de la 10 kilometri de Cacak. La 0:50, avioanele au ajuns la Kraljevo si au bombardat orasul si suburbia Mrsac.
Un grup de deputati laburisti care se opun raidurilor NATO incercau sa-si faca auzita vocea in Marea Britanie, chiar in momentul in care guvernul condus de Tony Blair a intrat in faza unui discurs din ce in ce mai exaltat, prin care se justifica razboiul impotriva “diavolului Milosevic”, se arata intr-un comentariu al AFP. Alice Mahon, parlamentar britanic, a declarat in urma vizitei sale la Belgrad, ca a intalnit acolo oameni care, fara a fi sustinatori ai presedintelui Milosevic, erau infuriati si inspaimantati de bombardamentele NATO. Ei declarau ca doresc pacea si ca, in conditiile actuale, situatia nu poate decat sa se agraveze, pentru ca Milosevic se va lupta pana la capat. “Buna ziua, noi suntem pagubele colaterale,” s-a prezentat, cu ironie, o familie de dentisti, in fata casei sale in ruine. “Acest tip de bombardamente nu a facut decat sa transforma oamenii in animale,” a afirmat deputatul Tony Benn. “Daca se va tine seama de obiectivele strategice si politice, acest razboi aerian din Balcani va intra probabil in istorie ca operatiunea cu rezultatele cele mai dezamagitoare in care a fost implicata Marea Britanie, de la razboiul din Crimeea,” a declarat deputatul conservator Peter Tapsell.
La ora 3:00, NATO a bombardat inca o data Djakovica. Cele 8 proiectile care au lovit localitatea au facut cel putin 10 morti si 16 raniti, insa numarul victimelor ar putea fi chiar mai mare. Sarbii au insistat ca, nici de aceasta data, in localitate nu se aflau politisti sau vehicule militare. La 3:30, a fost lovit si releul de televiziune de pe muntele Mokra Gora, de la 50 de kilometri nord-vest de Pristina.
AFP a anuntat ca Uniunea Europeana nu a reusit sa ajunga la un acord astazi, in privinta instituirii unui embargo petrolier impotriva Iugoslaviei, in cursul unei reuniuni care a avut loc la nivel de functionari cu rang inalt. “In legatura cu vecinii Serbiei, vom avea in vedere noi masuri, cum ar fi un embargo asupra produselor petroliere, pentru a impiedica Belgradul sa intre in razboi cu propriul popor,” a declarat secretarul de stat Madeleine Albright, in timpul conferintei de presa referitoare la summit-ul NATO, ce se va deschide vineri la Washington.
“Suntem impotriva oricarei masuri care ar spori suferintele poporului sarb,” a declarat ministrul rus de Externe Igor Ivanov. “Trebuie concentrate eforturile, nu pentru a gasi masuri represive, ci pentru a ajunge la o solutionare politica a situatiei. Este ceea ce face Rusia.”